Diastema medina reprezintă un spaţiu mai mare de 0,5mm între cei doi dinţi frontali şi, chiar dacă este vizibil doar în momentul în care zâmbim sau vorbim, această distanţă întree dinţi poate afecta vorbirea, în special în cazul pronunţiei literelor ”s” şi ”t”.
„Copiii sunt cei mai frecvent afectaţi de diastemă, însă de multe ori în cazul lor problema este temporară şi ar trebui să se corecteze după ce dinţii încep să cadă. La adulţi însă, diastema este cel mai adesea permanentă şi va necesita tratament pentru a elimina spaţierea dintre dinţi”, explică doamna doctor Mihaela Dan.
“Cea mai frecventă cauză a strungăreţei este nepotrivirea dintre dimensiunea maxilarului şi cea a dinţilor: fie dimensiunea maxilarului este prea mare pentru dinţi, fie dinţii sunt prea mici pentru maxilar”, completează doamna doctor ortodont.
Diastema tranzitorie. Întâlnită cel mai des la copii, diastema tranzitorie reprezintă o etapă temporară, când cei doi incisivi centrali ies prea îndepărtaţi. Odată ce dinţii vecini erup, spaţiul se închide de la sine, în urma presiunilor exercitate de aceştia pentru a-şi face loc pe arcadă.
Respiraţia orală sau sugerea degetului. Ambele obiceiuri pot avea ca rezultat împingerea dinţilor în faţă şi, implicit, apar spaţierile dentare.
“Aceasta este o situaţie în care se recomandă cât mai devreme posibil tratamentul cu aparat dentar, deoarece la o vârstă fragedă maxilarele sunt mai maleabile. La adult o astfel de situaţie poate produce parodontoza şi este mult mai greu de tratat”, atenţionează doamna doctor.
Continuarea pe CSID.