Ce este inflamaţia?

Există, însă, şi cazuri în care răspunsul inflamator este prea de durată sau apare în locuri ce nu conţin leziuni ori infecţii, în acest caz este vorba despre inflamaţie cronică. Conform Live Science, afecţiunea a fost asociată cu probleme cardiace sau afecţiuni autoimune, precum lupus sau artrită reumatoidă. 

Inflamaţia acută

• Câte bombe nucleare au fost folosite în lume?
• De ce sunt toaletele albe?

Inflamaţia acută apare după o tăietură la genunchi, o gleznă luxată sau în cazul unei dureri în gât. Acesta este un răspus pe termen scurt cu efecte localizate. Printre trăsăturile unei inflamaţii acute se numără: roşeaţa, umflarea, creşterea temperaturii locale, durere şi uneori pierderea unei funcţii. 

În cazul inflamaţiei acute, vasele de sânge se dilată, fluxul de sânge creşte, iar globulele albe inundă zona afectată pentru a o trata, afirmă dr. Scott Walker, medic din cadrul Spitalului Gunnison Valley din Utah. Un astfel de răspuns duce la înroşirea şi umflarea zonei rănite. 

Un alt proces este reprezentat de eliberarea citokinelor către ţesutul degradat. Citokinele acţionează ca „semnale de alarmă” ce duc la furnizarea globulelor albe, hormonilor şi nutrienţilor către zona cu pobleme. De asemenea, prostaglandinele, ce acţionează asemănător hormonilor, produc cheaguri de sânge ce vindecă ţesutul, de asemenea declanşează senzaţia de durere şi febră ca parte din procesul de vindecare. 

Inflamaţia cronică 

Spre deosebire de inflamaţia acută, cea cronică se produce pe o perioadă îndelungată şi are efecte asupra întregului organism. Nivelul scăzut al inflamaţiei poate fi declanşat de o problemă internă, chiar şi atunci când nu există o afecţiune sau o leziune. În acest caz, globulele albe sunt produse în cantităţi mari şi încep să atace organele sau ţesuturile sănătoase. 

Momentan, cercetătorii încearcă să înţeleagă implicaţiile inflamaţiei cronice asupra corpului şi mecanismele ce sunt implicate în acest proces, însă până acum se ştie doar că joacă un rol în apariţia unui număr mare de boli. De exemplu, inflamaţia cronică poate duce la afecţiuni cardiace sau accident vascular cerebral. Una dintre ipoteze sugerează că stagnarea celulelor inflamatorii în vasele de sânge poate duce la apariţia acumulării plăgilor. Corpul percepe plăgile ca o substanţă străină şi încearcă să o elimine din fluxul sanguin al arterelor. Dacă plăgile devin instabile şi se rup duc la apariţia cheagurilor ce sunt transportate de sânge la creier sau inimă. 

Cancerul este o altă boală asociată inflamaţiei cronice. De-a lungul timpului, inflamaţia cronică poate duce la degradarea ADN-ului şi poate provoca apariţia unor forme de cancer. 

Alimentaţie antiinflamatoare

Una dintre alimentaţiile recomandate în acest caz este cea de tip mediteranean, ce include consumul de peşte, fructe proaspete, legume şi grăsimi sănătoase. „Compuşii din alimentele antiinflamatoare precum omega-3 protejează corpul de posibilele degradări produse de inflamaţie”, a declarat nutriţionistul Ximena Jimenez, din cadrul Academy of Nutrition and Dietetics din SUA. 

În cazul unei alimentaţii antiinflamatorii se recomandă eliminarea alimentelor cu grăsimi saturate, a cărnii roşii, lactatelor şi a celor ce conţin parţial uleiuri hidrogenate. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: