Ce se află în spatele mitului berzei?

„Păsările sunt mari şi albe – asociate cu puritatea – iar cuiburile sunt mari şi aproape de aşezările umane. Astfel, comportamentul lor părintesc este evident”, a precizat Rachel Warren Chadd, coautoare a „Birds: Myth, Lore and Legend” (Bloomsbury Natural History, 2016).

Multe studii indică originea mitului în Grecia antică şi a poveştii zeiţei Hera. Conform acesteia, Hera a devenit geloasă pe o regină frumoasă numită Gerana pe care a transformat-o în barză. Gerana a dorit apoi să-şi recupereze copilul de la Hera, iar grecii au ilustrat-o ca pe o pasăre care îşi cară copilul în cioc, într-o bucată de pânză, scrie Live Science.

• De ce atât de puține plante sunt albastre?
• De ce oamenii se micșorează pe măsură ce îmbătrânesc?

Totuşi, Warren Chadd a descoperit că în mitul original era vorba despre un cocor. „Poate fi dificil să verifici dacă o anumită specie este asociată cu un mit antic, pentru că berzele, cocorii şi cocostârcii erau deseori încurcaţi”, a adăugat Warren Chadd.

Într-un mod similar, în mitologia egipteană, berzele sunt asociate cu naşterea lumii.

Indiferent de originea mitului, istoricii tind să fie de acord că ideea berzei care aduce copiii a fost stabilită în nordul Europei, în particular în Germania şi Norvegia. În timpul erei păgâne, era ceva obişnuit pentru cupluri să se căsătorească în timpul solstiţiului de vară, pentru că acest anotimp era asociat cu fertilitatea. În acelaşi timp, berzele îşi începeau migraţia, zburând din Europa până în Africa. Acestea se întorceau primăvara, după nouă luni, timpul de sarcină la oameni.

„Berzele migrează şi se întorc să aibă pui primăvara în aceeaşi perioadă în care mulţi bebeluşi s-ar fi născut”, a menţionat Warren Chadd. Astfel, berzele au devenit vestitorii noii vieţi, ducând la apariţia ideii că aceste păsări aduc copiii.

Aşa cum este cazul cu multe legende şi mituri din cultura popoarelor germanice, această imagine a berzei nu a rămas în spaţiul Europei centrale şi de nord, ci s-a extins şi peste ocean.

Astăzi, barza care aduce copiii face parte din patrimoniul (aproape) întregii lumi, mitul fiind popularizat în secolul XIX de scriitorul Hans Christian Andersen în fabula „Berzele”. În poveste, aceste păsări luau copiii din lacuri şi bălţi şi îi duceau la familiile care îi meritau. Fabula are şi o parte întunecată: familiile cu copii obraznici primeau un bebeluş mort drept pedeapsă.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

GALERIE FOTO + VIDEO. Momentul în care prima barză a aterizat într-un cuib din judeţul Timiş A FOST urmărit live pe Internet

Berzele pot călători până la 7.000 de kilometri

Peste 8.000 de berze s-au aflat în România în acest an. Unde sunt cele mai multe cuiburi

Cum salvezi o barza?