Ce este Paradoxul Fermi?

Aceasta este o întrebare pe care şi-a pus-o fizicianul Enrico Fermi într-o zi din 1950 când lua prânzul, după o discuţie privitoare la OZN-uri. Spre deosebire de mulţi alţii, cercetătorul a folosit matematica pentru a aborda problema, scrie Cosmos Magazine.

Fermi a fost un savant de renume cu un set de calităţi rar întâlnite. A fost primul care a postulat existenţa neutrinului, a construit primul reactor nuclear şi a jucat un rol crucial în Proiectul Manhattan care a creat bomba atomică. De asemenea, a câştigat Premiul Nobel în 1938 şi a fost faimos pentru abilitatea sa de a estima răspunsuri bune la întrebări grele utilizând date puţine şi calcule aproximative (back-of-the-envelope calculation).

• Câte bombe nucleare au fost folosite în lume?
• De ce sunt toaletele albe?

Unde este toată lumea?

Această tehnică a fost folosită pentru a răspunde întrebării existenţei vieţii extraterestre. În mare, argumentul urmează următoarele puncte:

1. Calea Lactee conţine sute de miliarde de stele şi miliarde dintre ele sunt similare cu Soarele nostru.

2. Este foarte posibil ca dintre acestea să existe planete similare cu Terra.

3. Dacă presupunem, cu ajutorul principiului copernican, că Pământul nu este special, atunci viaţa inteligentă ar trebui să existe pe unele planete din această categorie.

4. Unele dintre aceste forme de viaţă inteligente pot dezvolta tehnologie avansată, sau chiar zbor interstelar.

5. Călătoria interstelară va lua mult timp, dar pentru că sunt atât de multe stele asemănătoare Soarelui care sunt cu miliarde de ani mai bătrâne ca steaua noastră, a existat suficient timp pentru ca un tip de călătorie ca acesta să apară.

6. Având în vedere toate acestea, de ce nu am întâlnit nicio urmă de extratereştri? Unde este toată lumea?

Conform lui Herbert York, care a fost prezent la acest prânz, Fermi şi-a susţinut argumentul cu unele calcule, dar nu a urmat întrebarea la modul serios. Această sarcină a rămas pentru astrofizicianul Michael Hart, care a realizat calcule riguroase într-o lucrare publicată în 1975.

Deşi „Paradoxul Fermi” este numele acceptat pentru argument, sunt persoane care susţin că ar fi trebuit să se numească „Paradoxul Hart”.

„Noi trăim undeva la margine, departe de zona metropolitană a centrului galactic”

Există câteva răspunsuri speculative cu privire la acest paradox. Unul, probabil cel mai evident, este că suntem într-adevăr singuri. Pământul are condiţii unice pentru a susţine viaţa. Sau poate chiar conceptul de viaţă este limitat, altfel spus, extratereştrii pot fi atât de bizari încât nu-i putem recunoaşte ca formă de viaţă. O altă ipoteză este că alte civilizaţii ne ţin în întuneric întrucât nu am evoluat suficient pentru a face parte din comunitatea galactică. Posibilităţile sunt nelimitate, iar speculaţia va continua până se va găsi viaţă extraterestră (probabil şi după aceea).

Coversaţia din timpul prânzului cu privire la subiect s-a stins, conform lui Edward Teller, alt fizician care era prezent, cu concluzia că „în ceea ce priveşte galaxia, noi trăim undeva la margine, departe de zona metropolitană a centrului galactic”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Edward Snowden are răspunsul la paradoxul lui Fermi

Unde sunt extratereştrii? Paradoxul Fermi şi motivele care ne împiedică să facem contact cu alte civilizaţii din spaţiu

Extratereştrii ar putea distruge omenirea pentru a proteja alte civilizaţii

NASA caută oameni care să protejeze Pământul de extratereştri, iar salariul este unul impresionant