Cum înghit oamenii?

 El implică nervuri, muşchi, ligamente şi glande. La acest proces participă şi laringele, omuleţul, epiglota, cerul gurii, limba, buzele, nasul, plămânii, diafragma, muşchii abdomenului şi creierul.

Mai întâi, dinţii taie şi pisează mâncarea, care este înmuiată de salivă. Limba frământă mâncarea şi formează boluri (pastile de dimensiuni mari). Atunci când înghiţim, partea din spate a cerului gurii se ridică, pentru ca hrana să nu pătrundă în nas.

• De ce ceasurile se mișcă în sens orar?
• De ce este încă atât de greu să construim arme nucleare?

Apoi, mâncarea ajunge în laringe. Aici, partea de sus a traheei se deschide. Pentru a împiedica mâncarea să intre în trahee, epiglota – rădăcina limbii – coboară şi acoperă intrarea în trahee. Bolul de mâncare trece, apoi, în esofag, care are o lungime de 25 de centimetri.

Pereţii esofagului sunt formaţi din fibre musculare. Mâncarea este împinsă de-a lungul esofagului de contracţiile pereţilor. Lichidul coboară rapid în esofag – în circa 8 secunde. Înghiţirea mâncării nu înseamnă doar transportul ei până în stomac, ci este o acţiune de ordin muscular. De aceea, este posibil să mâncăm şi să bem stând cu capul în jos.

Cum se contractă muşchii în timp ce înghiţim? Pereţii canalului alimentar conţin nervuri ce reacţionează atunci când simt prezenţa mâncării. Mâncarea atinge pereţii unui canal, stimulează nervurile, iar ei fac muşchii să se contracte – împingând mâncarea mai departe.