Substanţele pot fi doar lichide în prezenţa unui gaz care aplică presiune vaporilor. Dacă nu există presiune sau la presiuni prea scăzute, o substanţă va trece direct din stare solidă în stare gazoasă în timp ce se încălzeşte.
Dacă faci acest experiment într-un spaţiu închis gazul produs se adună creând presiune până când faza lichidă devine posibilă. Dacă nu se află într-un spaţiu închis, gazul va scăpa şi procesul ar putea continua pe o perioadă nedefinită de timp.
Cel mai cunoscut exemplu este acela al dioxidului de carbon solid, cunoscut şi ca gheaţă uscată. Dioxidul de carbon lichid are nevoie de o presiune mult mai mare ca alte substanţe comune. Sub presiunea atmosferică va fi un gaz peste -78,5 grade Celsius şi solid sub aceeaşi temperatură. Poţi să iei dioxid de carbon solid într-o cameră şi să îl vezi trecând direct în stare gazoasă.
În înregistrarea video de mai jos putem observa ce se întâmplă dacă un lichid este plasat în anumite condiţii de temperatură chiar în momentul în care îngheaţă şi presiunea gazului este eliminată. Fără presiune, nu poate sta lichid, ci se află chiar pe muchia dintre fierbere şi îngheţare, deci este în acelaşi timp câte puţin din fiecare.
Sursă: YouTube
Trecerea de la lichid la gaz absoarbe energie, în timp ce trecerea de la starea lichidă la cea solidă o eliberează. Acest lucru poate menţine procesul în balanţă – dacă prea mult material fierbe temperatura stade înclinând balanţa în favoarea îngheţului.
Sursă: iflscience.com