Cum cresc şi unde se dezvoltă ciupercile?

Ciupercile nu sunt plante, ci fac parte dintr-un regn aparte – cel al fungilor. Una dintre trăsăturile care le deosebesc de plante este faptul că nu conţin clorofilă, ceea ce înseamnă că nu îşi pot produce singure hrana (aşa cum fac plantele, care sintetizează substanţe organice cu ajutorul luminii).

Unele dintre ciuperci sunt comestibile, uneori chiar delicioase, în timp ce altele sunt atât de otrăvitoare încât devin letale.

Acea parte a ciupercii care se ridică deasupra pământului este numită corp de fructificaţie. Restul ciupercii se află sub pământ şi arată ca o masă de fire încurcate. Aceste fire poartă denumirea de miceliu. Firele de miceliu cresc din nişte spori de dimensiuni foarte mici (ca firele de praf) şi formează o reţea extinsă în substratul pe care creşte ciuperca. În anumite perioade, în funcţie de anotimp şi de condiţiile atmosferice, apare la suprafaţă corpul de fructificaţie – ceea ce numim noi popular „ciupercă”.

La numeroase ciuperci macroscopice, corpul de fructificaţie are o formă specifică, de „umbrelă”. La multe specii, sub „pălăria” ciupercii se află lamele aşezate radial, pe care se dezvoltă sporii. Sporii cad, sunt purtaţi de vânt şi, când ajung pe suprafeţe fertile, din ei se dezvoltă noi ciuperci.

Cele mai multe ciuperci cresc în zone umbroase şi umede, dar există şi specii care se dezvoltă în plin soare; ciuperca de câmp obişnuită, de exemplu, creşte pe pajişti verzi, în zone deschise. Totuşi, din moment ce ciupercile conţin în mod obişnuit cantităţi foarte mari de apă, cele mai multe specii nu pot trăi acolo unde sunt vânturi uscate calde sau soare foarte puternic.