Numeroase studii şi cercetări au evidenţiat că delicioasa băutură stimulează producerea unui neurotransmiţător denumit dopamina. Odată eliberată în creier, dopamina produce stări euforice precum şi binecunoscuta senzaţie de bine pe care oamenii au ajuns să o asocieze cu prima cană de cafea băută de dimineaţă. Această proprietate a cafelei explică cumva de ce această băutură a devenit cea mai consumată substanţă psihoactivă din lume.
Conform unui studiu din anul 2005, cafeaua este una dintre cele mai mari surse de antioxidanţi din natură. În timp ce fructele şi legumele proaspete conţin totuşi cele mai mari cantităţi de antioxidanţi, se pare că organismul uman absoarbe cel mai bine antioxidanţii din cafea. Cafeaua ajută de asemenea pe suferinzii de Parkinson să îşi controleze mai bine mişcările.
Un studiu publicat în anul 2006, care a vizat un număr de 125.000 de oameni în vârstă de peste 22 ani, a evidenţiat că subiecţii care au băut cel puţin o ceaşcă de cafea zilnic au cu 20% mai puţine probabilităţi de a face ciroză la ficat.
Un alt sudiu, efectuat de data aceasta de către prestigioasa Universtitate Harvard a determinat că băutul cafelei reduce simţitor riscul unei persoane de a se sinucide. Cu alte cuvinte, atât femeile cât şi bărbaţii care beau frecvent cafea, prezintă cu 50% mai puţine probabilităţi de a se sinucide. Aceasta deoarece cafeaua acţionează ca un antidepresant moderat datorită stimulării producţiei organismului de neurotransmiţători precum serotonina, dopamina şi noradrenalina. Cafeaua acţionează şi ca un stimulent pentru atleţi şi sportivi, precum şi ca un mijloc natural de prevenţie a diabetului de tip 2. Tot cafeaua a fost recunoscută din cele mai vechi timpuri ca un redutabil stimulent intelectual.