Nu incercati sa cautati
un manual de instructiuni cu privire la ritualurile mafiote si la
cele ale grupurilor criminale. Nu veti gasi. Tot ceea ce veti
descoperi sunt cateva franturi ce au scapat unor pentiti (mafioti
pocaiti, colaboratori ai politiei) si pe care diferiti autori au
incercat sa le exploateze, creand mituri ce poate nu se regasesc
defel in realitate. Ca mafiile isi impun propriile coduri si reguli
este un adevar de necontestat. Ca fiecare „om de onoare” trebuie sa
le respecte cu strictete este iarasi un fapt cunoscut. Dar ceea ce
se afla dincolo de acest zid al tacerii mafiote nu poate fi, inca
patruns. Vom incerca, insa, sa va prezentam cateva dintre putinele
lucruri stiute de catre autoritati, lucruri care ne vorbesc despre
o societate cu reguli proprii, distincte fata de cele pe care le
respecta cei mai multi dintre noi… legile nescrise ale
crimei.
Omerta – Legea
tacerii
„Profesorul de istorie – Elev Pepino, spune-mi cine l-a
asasinat pe Iulius Cezar.
Elevul Pepino – Nu stiu nimic, nu am vazut nimic!” –
anecdota siciliana.
S-a afirmat, pe buna dreptate, ca puterea Mafiei nu sta nici in
armele sale, nici in abilitatea oamenilor sai si nici in deasa
retea de complicitati pe are o alimenteaza, ci in respectarea cu
sfintenie a legii tacerii. „Chi tace campa” (Cine tace
traieste) – este o norma atat de generala
incat a devenit tipica pentru grupurile mafiote din intreaga
lume. Este de notorietate exemplul mafiotului irlandez,
Frank Gusenberg, gasit impuscat in noapte de 14 februarie 1929, si
care, cu ultimele puteri, raspunde intrebarilor politiei
:„Impuscat? Nimeni nu m-a impuscat, sergentule!”.
Termenul de Omerta este – Cum altfel? – de origine
siciliana. Conform lingvistilor italieni, originile sale s-ar afla
in latinescul Humilitas – umilinta, devenit cu timpul umirta, apoi
omerta. Codul tacerii reprezinta si astazi o forma extrema
de loialitate fata de cauza mafiei. Nu este permis sa vorbesti
politiei nici macar despre cel mai inversunat inamic al tau, chiar
si daca el nu este un mafiot, orice tradare fiind considerata
rusinea maxima care se poate abate asupra unui „om de onoare”.
Pedeapsa este una singura, moartea, iar cei care intra in Mafie
stiu ca nu mai au decat aceasta singura iesire. Din Mafie
nu se demisioneaza niciodata, indiferent ce ati vazut in
filme.
Un mafiot trebuie sa fie, in primul rand, umil. El nu trebuie sa
epateze prin reusitele sale financiare si nici printr-un lux
exagerat. Vorbim aici, in general, de mafia clasica din Italia si
Statele Unite ale Americii. Altfel, ar atrage atentia asupra sa,
iar asta inseamna, totusi, o tradare. Atunci cum s-ar putea traduce
un proverb cum este acesta? – Cu e surdu, orbu e taci,
campa cent’anni ‘mpaci – Cine e surd, orb si
mut, va trai sute de ani in pace. Lucrurile au mers pana
acolo incat regula omertei a fost impusa inclusiv populatiei care
nu avea nimic de a face cu crima organizata. Mafia a stiut sa
creeze o psihoza in randul cetatenilor, mai ales in Italia, acolo
unde orice martor al unei infractiuni stie ca va fi urmarit si
pedepsit pentru simplul fapt de a fi spus politiei ceea ce a
vazut.
Initierea si crimele rituale
„Mafia foloseste simboluri la fel ca vrajitorii
anumitor triburi africane si un sistem analog de avertismente
gradate” – Norman Lewis, ziarist american.
De abia in anul 1957 a reusit politia italiana sa afle
secretul ritualului de initiere al unui mafiot in randul unei
organizatii criminale. A fost, cum era de asteptat,
marturia unui pentiti, Giuseppe Lupino, arestat la 10 aprilie 1957.
Iata ce declara fostul mafiot: „M-au legat la ochi, dandu-mi un
obiect arzand, trebuia sa il trec dintr-o mana in alta pentru a nu
ma frige. Mi-au spus ca este un ritual sacru, iar apoi mi-au facut
o impunsatura in degetul aratator pentru a sangera. In final, m-au
pus sa jur: Jur sa nu tradez Familia si sa respect toate ordinele
ce-mi vor fi date. Cine tradeaza va muri!”. Cateva zile mai
tarziu dupa aceasta confesiune, trupul lui Giuseppe Lupino a fost
gasit ciuruit pe un teren viran.
O declaratie asemanatoare face si Giovanni Brusca, temutul asasin
din slujba familiei Corleone: „In 1976 am fost invitat la un
banchet, undeva la tara. Am fost dus intr-o camera in care mai
multi mafioti stateau tacuti in jurul unei mese pe care se aflau un
pistol, un cutit si o icoana cu un sfant. M-au intrebat despre
daruirea mea si despre opiniile mele cu privire la criminalitate si
la crima. Cand s-au convins ca sunt „de incredere”, insusi Toto
Riina a venit si mi-a intepat degetul cu un ac. Mi-a lasat sangele
sa curga pe icoana, apoi i-a dat foc chiar in palmele mele. In timp
ce o plimbam dintr-o mana in alta ca sa nu ma friga, Riina mi-a
spus: Daca tradezi Cosa Nostra, carnea ta va arde precum acest
sfant”.
Asa cum am mentionat si mai devreme, pedeapsa pentru
tradare nu este decat una singura, moartea. Nu exista mila si nici
targuieli. Cei care vorbeau sau care aveau de gand sa
vorbeasca erau asasinati, iar in gura le era introdus un obiect: o
piatra, un peste. De asemenea, cei care vazusera prea multe erau
ucisi, iar ochii le erau scosi sau strapunsi. Prin asemenea cadavre
exemplare, Mafia a stiut sa creeze o teama colectiva, inradacinand
in subconstientul populatiei credinta in invulnerabilitatea si
atotputernicia ei. A avut intotdeauna grija ca toata lumea sa stie
ce crime ii poarta amprenta si ce crime nu ii apartin. Prin astfel
de metode, Mafia a ajuns acolo unde este in prezent, controland
peste o treime din finantele mondiale.
Armele
„Mafia nu loveste decat atunci cand se afla in
criza” – judecatorul Giovanni Falcone
Evident ca, in lumea actuala, arsenalul unei grupari de crima
organizata nu este limitat decat de avansul tehnologic al
industriei de armament. Si asta pentru ca banii pot cumpara orice,
de la minuscule arbalete si bate de base-ball la lansatoare de
rachete si chiar bombe de mare putere. Exista insa arme asociate,
eminamente, mafiei, si discutam aici, in special, de mafiile
americana si italiana, acolo unde unde traditia crimei se intinde
pe sute sau chiar mii de ani.
Poate cea mai cunoscuta arma a mafiei siciliene este
„lupara”, pusca de vanatoare folosita initial la vanarea lupilor.
Cu teava retezata, astfel incat sa poate fi ascunsa in haina sau
chiar legata de picior, departe de ochii potentialelor victime,
lupara se face vinovata de cele mai multe victime din istoria
mafiei italiene si chiar a celei italo-americane. Sa nu
uitam faptul ca prima victima din randul politiei in razboiul cu
mafia siciliana din SUA, seriful David Hennessy, asasinat in
octombrie 1890, a cazut sub focurile necrutatoare a mai multor arme
de acest gen. Tot de la lupara provine si termenul „lupara bianca”,
expresie asociata cu crimele Cosei Nostra, in care cadavrul este
facut disparut in mod deliberat. Cele mai multe victime ale luparei
nu au mai fost descoperite niciodata. In fapt, abia in secolul XX,
autoritatile italiene au reusit sa descopere un veritabil cimitir,
ascuns intr-o rapa, in care cadavrele celor ucisi de lupara
fusesera acoperite cu var de-a lungul a zeci sau poate chiar sute
de ani.
O alta arma asociata, prin traditie, cu mafia esta celebrul
Tommy Gun, sau Thompson M1A1. Inventata in anul 1919 de catre John
T, Thompson, arma era destinata, paradoxal, trupelor de politie si
cadrelor militare. Istoria se scrie, insa, altfel, iar
pistolul mitraliera Tommy Gun a devenit faimos in anii Prohibitiei,
atunci cand italienii si irlandezii luptau pentru suprematie pe
piata neagra a alcoolului. Cu o putere de foc de circa 800-850 de
cartuse trase pe minut, Tommy Gun putea reduce la o gramada de fier
contorsionat orice masina de epoca, lipsita, evident, de blindaj.
Le fel de bine putea distruge in totalitate un local, un magazin
sau orice persoana chiar i-ar fi aparut in cale. Creata ca o arma a
fortelor de ordine, Tommy Gun a ajuns, in final, o arma asociata cu
Mafia, iar victimele ei, din nefericire, depasesc nivelul
miilor.
Si daca vorbim de traditia armelor in grupurile de crima
organizata, nu putem omite temuta sabie japoneza din arsenalul
membrilor Yakuza. Evident, nimeni nu se incumeta sa umble
cu o astfel de sabie la brau, in miezul zilei, pe strazile
aglomerate ale urbelor nipone. Sabia samurailor sau a roninilor se
face insa vinovata de un numar imens de victime, si asta deoarece
multe dintre crime au loc departe de ochii lumii, in intunericul
noptii. Este de notorietate si ritualul taierii degetelor la
mafiotii japonezi, efectuat tot cu arme traditionale nipone, totul
spre ispasirea pacatelor si confirmarea loialitatii fata de liderii
grupurilor criminale.
Folclorul&Vendetta
Atunci cand vorbim de o mafie cu o traditie de peste un mileniu,
asa cum este cea italiana, inevitabil ne vom referi si la cultura
lasata in inimile italienilor. Sicilia a fost o colonie exploatata
rand pe rand de greci, cartaginezi, romani, arabi, normanzi,
germani, francezi, aragonezi, spanioli, bourboni si, mai ales, de
Inchizitie. Sicilia a devenit astfel terenul propice dezvoltarii
fenomenului de banditism ca lupta impotiva asupritorilor.
„Vendetta” – razbunarea si mafia erau putinele arme la
indemana celor fara aparare intr-o lume in care justitia era la
bunul plac al seniorului feudal. De cele mai multe ori,
singura solutie a celor oprimati era fuga in munti si inrolarea in
bandele inarmate care au existat dintotdeauna in Sicilia.
In urma cu un secol si jumatate, autoritatile bourbonice au decis
crearea primului corp de politie, denumit Companiile Armate, tocmai
pentru a face fata atacurilor repetate ale banditilor locali. Cert
este, insa, ca alegerea autoritatilor a fost una neinspirata.
Majoritatea acestor primi reprezentanti ai legii era formata din
criminali lipsiti de scrupule, condamnati la moarte si alti paria
carora li se acorda o ultima sansa. Inca din aceasta epoca,
populatia siciliana a intors spatele oricarei forme de
autoritate oficiala, resimtind litera legii ca una straina si
oprimatoare. Nu este un secret ca mafia a creat un
adevarat mod de viata, in special in Sicilia, acolo unde cantecele
si proverbele mafiote sunt la fel de actuale ca si acum cateva sute
de ani. Deseori, folclorul sicilian autentic se
intepatrunde cu cel mafiot, iar ceea ce a rezultat va
lasam sa urmariti in imaginile de mai jos.
Reguli de conduita&Cele
10 porunci mafiote
Atunci cand carabinierii l-au arestat pe mafiotul Salvatore Lo
Piccolo, cel poreclit „Il Barone”-Baronul, la 5 noiembrie 2007,
printre lucrurile acestuia a fost descoperita o lista a codurilor
mafiote care i-a uimit pe oamenii legii. Nimeni nu se
gandise ca regulile mafiote au mers pana acolo incat sa se creeze
chiar „10 porunci” ale membrilor Cosa Nostra:
1.Nimeni nu se poate prezenta direct unui om
de onoare. Trebuie sa exista o a treia persoana care sa faca
introducerea.
2.Niciodata sa nu te uiti la sotia unui prieten
sau om de onoare
3.Niciodata sa nu fii vazut in compania unui
politist
4.Nu trebuie sa intri in cluburi sau baruri
5.Sa fii mereu pregatit pentru a indeplini
ordinele date de Cosa Nostra- chiar daca sotia ta este pe punctul
de a naste
6.Trebuie sa fii intotdeauna punctual
7.Sotiile trebuie tratate cu respect
8.Atunci cand esti intrebat ceva, raspunsul nu
trebuie sa contina decat adevarul
9.Nu poti lua bani care apartin unor sau uneia
dintre famigliile mafiote
10. Ce fel de oameni nu pot intra in Cosa Nostra:
oricine are o ruda sau un apropiat in politie, oricine nu respecta
codurile morale si care are un comportament urat, oricine are o
ruda care a tradat deja mafia.
Exista, evident, si reguli perimate, care se foloseau de catre
mafiotii sicilieni si care astazi nu mai sunt de actualitate.
In orice perioada de timp, insa, familia si respectul
aratat celor din jur au constituit o regula de baza a mafiotilor
italieni. Astfel, pana la inlocuirea vechii Mafii cu
structurile Cosa Nostra ale lui Lucky Luciano in America si ale lui
Luciano Leggio si Toto Riina in Italia, mafiotii vechilor principii
nu trebuiau niciodata sa se implice in afaceri cu droguri, cu
trafic de carne vie sau jocuri de noroc. Pare ciudat, dar orice
mafiot italian devenea, in primul rand, un mare proprietar de
terenuri, agricultura fiind o meserie de baza. Modul in care isi
obtinea terenurile, finantele si bunurile reprezinta, insa, o alta
poveste.
O alta regula, despre care nu se stie daca mai este actuala, este
cea a crimelor comandate de Capo di tutti capi. O regula
nescrisa a mafiei italiene sustinea ca un „condamnat la moarte” nu
poate fi ucis decat de un membru al propriei familii. Altfel,
sangele varsat cerea razbunarea rudelor, iar asasinul si famiglia
acestuia ar fi fost urmariti pana cand vendetta era dusa la
finalizare. Respectul reprezinta si astazi o norma de baza
a sicilienilor, Chiar si in randul oamenilor simpli nu este
recomandat sa te adrezi doar cu numele respectivei persoane. De
obicei, atunci cand te adresezi unui cunoscut, sau chiar unui
necunoscut, trebuie sa faci acest lucru mentionand inaintea numelui
meseria celui apelat (Dottore, Ingegnere, Insegnante) iar in cazul
in care nu o stii trebuie sa folosesti apelativul „Don”.
Structurile mafiei
italiene
Mafia – Cosa Nostra
Este mafia siciliana cu cea mai mare notorietate si este, totodata,
mafia cu o structura bune articulata, in acelasi timp unitara, si
organizata piramidal ierarhic. Aceasta are la baza „familia” care
controleaza o parte determinata din teritoriul in care opereaza sau
pe care il domina. „Familia” este compusa din asa-zisii „oameni de
onoare”si din „soldati” constituiti in grupe, fiecare grupa
cuprinzand 10 membri aflati sub comanda unui sef (capo di cirea),
iar grupele reunite au in frunte un „sef de familie”secondat de un
ajutor al sefului de familie si unul sau mai multi consilieri.
Deasupra „familiilor” se afla „comisia” sau „cupola”,
constituita din sefii mafiilor ale caror zone de influenta sunt
limitrofe. Aceasta este condusa de un sef de comisie sau
seful cupolei, care reprezinta, de fapt, puterea absoluta a Mafiei
intr-o anumita provincie. Acest sef de comisie are diferite
denumiri, cele mai cunoscute fiind „capo di tutti capi” sau „mama
santisima”. Multa vreme s-a crezut ca Mafia reprezinta doar un
ansamblu de bande rivale aflate in permanent conflict. Aceasta idee
a fost dezmintita de nimeni altul decat judecatorul Giovanni
Falcone, fapt confirmat si de celebrul „pentiti”, Tommaso
Busceta.
Giovanni Brusca – cel mai cunoscut asasin aflat in
slujba corleonezilor
Camorra
A aparut la Napoli, la inceputul secolului al XIX-lea, sub forma
unei coalitii de bande criminale de cartier. Si-a pastrat urmele
originii sale, fiind si astazi o federatie ce cuprinde circa 100 de
organizatii locale, dirijate fiecare de catre un clan, organizatii
intre care au, deseori, ciocniri violente.Incercarile de stabilire
a unei structuri centrale au esuat. Camorra continua sa aplice
schema de organizare pe orizontala, fapt ce o deosebeste
fundamental de Mafia siciliana.
N’dragheta
A aparut in Calabria la sfarsitul secolului al XIX-lea. Denumirea
provine de la termenul grecesc „androghetos” – om valoros, siret;
si a fost intalnit pentru prima oara in documentele oficiale la
sfarsitul secolului al XVIII-lea, fiind legat de afacerile
referitoare la proprietatea funciara si la unele conflicte generate
de aceasta intre nobilime, burghezi si tarani.
Initial, structura N’draghetei era piramidala. Ierarhia era
reprezentata de asa-zisul „arbore al stiintei” care
cuprindea:
Trunchiul – adica seful, poreclit si „piesa de 90” (aluzie la o
temuta arma de artilerie din timpul campaniilor lui Garibaldi). El
era creierul organizatiei, coordonatorul actiunilor si avea drept
de viata si de moarte asupra membrilor.
Ramura principala – administratorul sau seful
contabil al calnului
Ramurile – cuprind pe adevaratii mafioti sau
experti care formeaza baza organizatiei
Ramurelele – noii recruti
Florile – tinerii de onoare, viitorii
recruti
Frunzele – cei care trebuiau eliminati
La inceput, mafia calabreza dispunea de un ceremonial in care cei
care doreau sa faca parte din organizatie trebuiau sa ucida fara
scrupule pentru a deveni „om de onoare”. Astazi, N’dragheta, ca si
Camorra, are o structura organizationala pe orizontala. Ea este
compusa din aproximativ 140 de clanuri numite „casche” sau
„n’drine”, ai caror membri sunt recrutati pe baza legaturilor de
familie. Din acest motiv, rivalitatile si conflictele interne se
mentin pe parcursul ma multor ani sau chiar generatii. Astfel,
N’dragheta si-a capatat renumele de cea mai sangeroasa organizatie
criminala din Italia.
Sacra Corona Unita
A fost infiintata de curand, in regiunea Pouilles, ca reactie la
tendinta de extindere a Camorrei. Structura acesteia, ca si in
cazul Camorrei si N’draghetei, este una orizontala.