Cercetătorii au analizat impactul Inteligenței Artificiale asupra științei

Un raport în premieră mondială al agenției științifice naționale din Australia, CSIRO, a analizat impactul Inteligenței Artificiale asupra științei, constatând că cercetătorii adoptă tehnologia într-un ritm fără precedent.

Lucrarea „Artificial intelligence for science” (Inteligența artificială pentru știință) a extras informații din milioane de lucrări științifice publicate de-a lungul a 60 de ani pentru a forma o imagine a modului în care AI este utilizată în domeniile științifice și identifică problemele cheie de viitor pentru sectorul inovației.

Cercetătorul-șef al CSIRO, profesorul Bronwyn Fox, a salutat lansarea raportului despre impactul inteligenței artificiale asupra științei în cadrul evenimentului Science at the Shine Dome din Canberra, Australia.

Care este impactul Inteligenței Artificiale asupra științei?

„AI nu mai este doar domeniul informaticienilor sau al matematicienilor; este acum o forță activatoare semnificativă în toate domeniile științei, ceea ce trăim în fiecare zi la CSIRO, unde tehnologiile digitale accelerează ritmul și amploarea cercetării noastre în domenii variind de la agricultură la energie, la producție și nu numai”, a spus Fox.

Raportul a constatat că în 1960, la un deceniu după ce lucrarea de referință a lui Alan Turing a pus întrebarea „Pot aparatele să gândească?”, doar 14% din cele 333 de domenii de cercetare studiate publicau despre AI. Până în 1972, înainte de prima „iarnă AI”, acest număr ajunsese la mai mult de jumătate.

Astăzi există dovezi ale adoptării AI în 98% dintre domenii, cele mai abrupte creșteri de publicare înregistrate în ultimii cinci ani. Matematica, științele deciziei, ingineria, neuroștiința și profesiile din sănătate sunt remarcate ca printre cei mai prolifici adoptatori, notează Tech Xplore.

„Curiozitatea umană va fi întotdeauna în centrul științei, dar aceste tehnologii combinate cu înțelegerea profundă a domeniului ajută din ce în ce mai mult la deschiderea de noi frontiere pentru descoperirea cunoștințelor”, a spus profesorul Fox.

„AI contribuie, de asemenea, la furnizarea de soluții cu impact mai mare, cu aplicații în lumea reală, pentru cele mai mari provocări ale Australiei, cum ar fi AI pentru a ajuta la detectarea bolilor, a prezice incendiile de vegetație și a gestiona cantitatea enormă de date pe care o colectăm despre universul nostru”, a continuat el.

Se pune din ce în ce mai mult accent pe AI în toate domeniile

Creșterea rapidă a utilizării Inteligenței Artificiale de către oamenii de știință a fost însoțită de o creștere globală a investițiilor în cercetare și dezvoltare din sectorul public și privat, cu peste 700 de inițiative de politică și strategie AI dezvoltate în 60 de jurisdicții internaționale începând cu 2017.

„Pentru a profita la maximum de această tehnologie pentru Australia, există probleme cheie pe care va trebui să le abordăm. CSIRO are una dintre cele mai mari echipe de experți digitali din țară, dar acestea nu sunt probleme care pot fi rezolvate de o singură organizație.” a spus profesorul Fox.

„Dezvoltarea de soluții AI de încredere, responsabile și etice va fi din ce în ce mai importantă la nivel global și, pentru că ne-am mișcat rapid pentru a construi o expertiză profundă în domeniu, Australia are o oportunitate unică de a conduce în acest domeniu”, a continuat profesorul.

„Va fi necesară o creștere a capacităților AI în toate disciplinele științifice în următoarele decenii și va fi vital să creștem diversitatea forței de muncă în același timp”, informează el.

Stefan Hajkowicz, autor al studiului, a spus că atunci când ne gândim la viitorul AI, nu este vorba doar de tehnologie în sine.

„Este vorba despre ceea ce se întâmplă atunci când AI este amestecată cu alte domenii ale științei și cercetării. Acolo se vor întâmpla multe dintre descoperiri”, a spus dr. Hajkowicz.

Care sunt tendințele în ceea ce privește Inteligența Artificială?

Raportul a identificat problemele și tendințele cheie ale AI ca fiind:

• Upgrade-uri software și hardware. Procesoarele special concepute pentru învățarea automată accelerează calculele, în timp ce calculul cuantic ar putea duce la salturi transformatoare în puterea de calcul.
• Căutarea unor date mai bune. Era „big data” poate duce la era „better data”, sau era datelor mai bune. Descoperiri recente au fost realizate folosind seturi de date mai mici, care sunt bine îngrijite, potrivite scopului și cu proveniența asigurată.
• Educație, formare și creșterea capacităților. Numai între 2017 și 2020, numărul cursurilor universitare care predau AI a crescut cu 103%.
• Spre inteligența artificială centrată pe om. În marea majoritate a cazurilor, AI va crește și nu va înlocui oamenii de știință. Problemele de încredere, transparență și fiabilitate vor fi importante pentru oamenii de știință și examinatorii care lucrează la sistemele AI.
• Îmbunătățirea diversității forței de muncă. Îmbunătățirea diversității de gen, etnică și culturală a forței de muncă din cercetarea AI va duce la rezultate științifice mai bune.
• Inteligență artificială etică. Organizațiile de cercetare vor fi provocate să dezvolte capacități, tehnologii și culturi care oferă o AI din ce în ce mai etică.

Vă recomandăm să citiți și:

Inteligența Artificială care creează muzică din texte, o amenințare la adresa muzicienilor?

De ce lucrează cercetătorii la coduri QR imprimate direct în prăjituri?

Ce idei ingenioase mai au elevii? Temele făcute cu Inteligența Artificială!

Șoferii din SUA cred că mașinile lor parțial autonome se pot conduce singure