De ce Bitcoin este unul dintre marii consumatori de energie ai lumii. Care sunt efectele
This browser does not support the video element.
Prețul criptomonedei Bitcoin a crescut deja de 10 ori în decurs de un an, însă atenția se îndreaptă acum spre nevoile masive de energie necesare pentru susținerea valutei online.
Energia totală consumată în urma procesului de minare pentru Bitcoin ar putea atinge 128 TWh (terawați pe oră) anul acesta, potrivit Indexului Cambridge de Consum Electric al Bitcoin (CBECI), care este realizat de cercetători de la Universitatea Cambridge.
Asta reprezintă 0,6% din producția totală de electricitate din lume sau mai mult decât întregul consum al Norvegiei.
„Aceste cifre pot părea crescute în comparație cu țările de dimensiuni medii sau tehnologiile emergente precum vehiculele electrice (80 TWf în 2019), însă sunt mici în comparație cu alte produse, precum aerul condiționat sau ventilatoarele”, a explicat George Kamiya, analist la Agenția Internațională de Energie.
Bitcoin consumă mai multă energie decât Google
Google a consumat 12,2 TWh în 2019. De asemenea, toate centrele de date din lume, în afară de cele care minează Bictoin, consumă împreună în jur de 200 TWh în fiecare an. Economistul Alex de Vries crede că recenta creștere a prețului Bitcoin va intensifica folosirea sa și va accelera consumul de energie cu mult peste centrele de date.
Bitcoin este produs de oamenii din rețea numiți „mineri”. Aceștia rezolvă ecuații complicate prin așa-numitul protocol „proof-of-work”.
Ce este protocolul „proof-of-work”?
Protocolul este conceput pentru a menține integritatea rețelei, asigurând o aprovizionare stabilă a valutei prin creșterea nivelului de dificultate a calculelor atunci când mulți oameni minează și reducerea dificultății atunci când mai puțin mineri lucrează. Sistemul este conceput astfel încât la fiecare 10 minute rețeaua să recompenseze cu Bitcoin pe cei care au rezolvat cu succes calculele.
„Proof-of-work” a fost unul dintre principiile de bază ale celei mai cunoscute criptomonede, creată în 2008 de o persoană sau un grup anonim care a dorit o valută digitală descentralizată.
Prețul unui Bitcoin a depășit acum 55.000 de dolari, astfel că minerii lucrează la capacitate maximă. Bitcoin a atins recent un record absolut de 61.742 de dolari.
Care sunt efectele asupra mediului produse de Bitcoin?
Susținătorii Bitcoin spun că dezvoltarea rapidă de energie regenerabilă înseamnă că valuta era un efect moderat asupra mediului. Însă, cercetătorii de la Universitatea din New Mexico au estimat în 2019 că fiecare dolar creat de Bitcoin generează 49 de cenți de pagube asupra sănătății și mediului în Statele Unite ale Americii.
Mai mult, criticii criptomonedelor acuză concentrarea geografică puternică a utilizării Bitcoin în țări precum Iran. Numărul minerilor a crescut în națiunea din Orientul Mijlociu, care beneficiază de electricitate ieftină din abundență. Totuși, Iran a fost puternic afectat de sancțiuni care împiedică exportul de petrol.
Ar putea Bitcoin să treacă la un sistem care consumă mai puțină energie?
Totuși, marea majoritate a mineritului Bitcoin este în China. De acolo, timp de câteva luni pe an, minerii chinezi profită de generarea puternică de energie hidroelectrică din sudul țării. Însă, aceștia migrează spre nord în timpul sezonului uscat, acolo unde electricitatea este produsă de lignit, un tip de cărbune foarte poluant, potrivit Science Alert.
A doua cea mai folosită criptomonedă este Ethereum. Aceasta ar putea trece de la protocolul „proof-of-work” la un sistem care consumă mai puțină energie în curând. Bitcoin s-ar putea confrunta cu dificultăți uriașe dacă va încerca să adopte aceleași schimbări. Astfel, rețeaua ar putea deveni mai puțin descentralizată și sigură.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Cum vor afecta investițiile în Bitcoin de 1,5 miliarde dolari Tesla în 2021
De ce consumă Bitcoin mai multă energie electrică decât Argentina
O familie a plătit doar cu bitcoin, timp de patru ani, călătorind în 40 de țări
Criptomoneda Bitcoin a ajuns mai populară pentru investitori decât Apple, Microsoft şi Facebook