Judecătorii europeni au arătat că prevederile ”dreptului de a fi uitat” le permite cetăţenilor din Uniunea Europeană să ceară ca, atunci când e vorba despre propria persoană, orice conţinut pe care îl consideră ”inadecvat, irelevant sau exagerat” să fie eliminat dintre rezultatele căutărilor efectuate în ţările UE.
Curtea a precizat că dispoziţia nu obligă Google să ofere ”dreptul de a fi uitat” şi utilizatorilor din restul lumii.
Cu toate că informaţiile ar continua să existe pe paginile site-urilor, rezultatele ar fi eliminate din motoarele de căutare.
Prevederile au pornit de la un caz din Spania, din 2014, unde Mario Costeja a încercat să înlăture link-uri depăşite care vorbeau despre datoriile sale mult după ce îşi achitase orice obligaţie.
Comisia Naţională de Informatică şi Libertăţi (Commission Nationale de l’Informatique et des Libertes -CNIL), din Franţa, s-a adresat Curţii Europene de Justiţie pentru a clarifica dacă posibilitatea de a elimina legături din căutări ar trebui să se adreseze şi altor versiuni ale platformei Google din lume sau se limitează numai la google.fr.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a recunoscut faptul că ţările din afara UE ”au o abordare diferită” şi că modul în care se păstrează echilibrul între protecţia datelor personale şi libertatea accesului la informaţie al utilizatorilor de internet ”este foarte posibil să varieze semnificativ în jurul lumii”.
“Curtea precizează că dreptul la protecţia datelor personale nu este un drept absolut, fiind necesar să se ţină cont de funcţia pe care o îndeplineşte în societate şi să fie asigurat un echilibru cu drepturi fundamentale, potrivit principiului proporţionalităţii”, notează judecătorii.
Avocatul General Maciej Szpunar oferise un aviz fără caracter obligatoriu Curţii Europene de Justiţie în această problemă, recomandând limitarea la teritoriul UE obligativitatea excluderii link-urilor din căutări.
Szpunar a afirmat că principiile ar trebui să fie aplicate păstrând echilibrul cu alte drepturi ca protecţia datelor şi a intimităţii ca şi în legătură cu ”interesul public legitim”.
Curtea Europeană a stabilit şi că unele rezultate ar putea să fie păstrate atunci când sunt absolut necesare pentru libertatea de a fi informat.