Legislaţia GDPR europeană interzice deja colectarea de date biometrice sensibile, care ulterior pot fi folosite pentru identificarea precisă a persoanelor. Deşi intră la această categorie, recunoaşterea facială ţine de un domeniu mult mai larg şi controversat al tehnologiilor de inteligenţă artificială, legiuitorii europeni dorind să creeze „un nou standard-global pentru reglementarea folosirii sistemelor AI”.
Interesant este că aceasta nu este prima iniţiativă pentru limitarea folosirii recunoaşterii faciale pe teritoriul european. Încă din anul 2016, administratori Facebook au fost nevoiţi să excludă această tehnologie din aplicaţia Moments, creată pentru a facilita distribuirea colecţiilor de poze către prietenii din reţeaua de socializare.
Cert este că în anumite condiţii, folosirea tehnologiilor de recunoaştere facială este permisă şi va fi permisă în continuare, Google anunţând chiar în aceste zile introducerea funcţiei face grouping în aplicaţia Google Photos.