Într-un articol recent al unei echipe de la Centrul pentru Robotică Nucleară al Universităţii Birmingham se argumentează asupra faptului că extinderea automatizării trebuie să aducă cu sine şi o schimbare a paradigmei în ceea ce priveşte programarea roboţilor, notează Techxplore.
Dr. Valerio Ortenzi, autorul principal al articolului, argumentează că maşinile care vor fi integrate în procesele economice, producerea de bunuri şi prestarea de servicii, vor trebui să înţeleagă scopul acţiunilor care le sunt solicitate pentru a le putea efectua în mod optim. O astfel de schimbare a modului de programare a roboţilor ar trebui să îi facă, din acest punct de vedere, asemănători cu oamenii.
„Imaginaţi-vă că rugaţi un robot să vă dea o şurubelniţă. Pe baza modului în care sunt programaţi roboţii în prezent, cea mai uşoară metodă de a face asta este apucând-o de mâner”, explică dr. Valerio Ortenzi. „Totuşi, asta înseamnă că ar putea să îndrepte către tine un obiect contondent la o viteză extrem de mare. Dacă robotul ar putea înţelege scopul acestei acţiuni, el ar oferi şurubuleniţa respectivă într-o manieră care să nu pună în pericol pe nimeni”, a mai adăugat acesta.
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că acele lucruri care nouă ne pot părea evidente şi pe care le-am învăţat de mici şi, totuşi, pentru a ne asigura că automatizarea nu vine la pachet cu riscurile pe care le ridică folosirea unor maşinării care sunt programte să facă o serie precisă de acţiuni. Ideea de la care pleacă aceştia este că standardele succesului unei maşinării în prezent ar putea să reprezinte, de fapt, o formă de măsurare a incapacităţii acestora de a se adapta. În acest caz, nu este importantă doar capacitatea unei maşinării de a executa o comandă, ci şi capacitatea acesteia de a-şi adapta parametrii execuţiei în funcţie de context.
Citeşte şi:
Cel mai mic robot din lume are mărimea unei furnici
Ugo, robotul care îţi bagă rufele la spălat şi apoi le întinde