Considerată iniţial o simplă problemă software, se pare că rezolvarea acesteia este însă ceva mai complicată, fiind necesară instalarea unui computer de bord secundar, care să verifice în timp real rezultatele celui principal.
Principalul vinovat în cazul Boeing 737 Max pare să fie sistemul MCAS, un sistem automat de siguranţă, al cărui scop era să încline avionul în faţă, în cazul în care senzorul exterior care calculează unghiul de atac raportează un risc de a intra în vrie. Se pare însă că sistemul compensa prea mult, înclinând în ambele cazuri avionul direct în jos, în timp ce acesta putea fi dezactivat foarte greu şi nu permanent. Mai mult, piloţii nici măcar nu erau instruiţi în utilizarea lui.
Se pare că ambele accidente în care avioanele 737 Max au fost implicate au fost produse din cauza datelor eronate pe care senzorul pentru unghiul de atac îl raporta către computer, acesta acţionând sistemul MCAS fără a fi necesar. În ciuda faptului că avioanele erau echipate cu doi astfel de senzori, accesul la cel de-al doilea era ascuns în spatele unui pachet de opţiuni „extra” pe care compania aeriană care opera avionul trebuia să îl plătească separat. În urma accidentelor, Boeing urma să ofere acces complet tuturor companiilor care au comandat 737 Max, odată ce avea să livreze un update de software.
Se pare însă că problema nu este atât de simplu de rezolvat, însă. Chiar şi cu doi senzori activi şi cu forţa sistemului MCAS redusă, piloţii putând lua acum controlul asupra manşei, autoritatea FAA din sua (Federal Aviation Administration), tot nu a oferit undă verde pentru a reinstaura acest model. Soluţia la care Boeing lucrează acum, conform Associated Press, care citează surse protejate de anonimat, este să instaleze şi un al doilea computer de bord.