Patru adolescenţi români din cinci au fost hărţuiţi pe internet

Alte motive de hărţuială sunt rezultatele de la şcoală (12%) şi orientarea sexuală (8%), arată un studiu publicat de Bitdefender.

Două treimi dintre cei hărţuiţi nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice şi alte persoane, deşi au fost afectaţi în mod direct de agresiune, scrie Mediafax.

• „Stocarea cuantică” este mai aproape de realitate după ce oamenii de știință au rezolvat o problemă…
• Test de cultură generală. Care este diferența dintre Deep Web și Dark Web?

Cele mai populare reţele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger şi, la mare distanţă, Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de ameninţare şi cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii şi furt de identitate.

Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcaţi de hărţuirea suferită online şi au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulţi afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine şi i-au determinat să se izoleze de ceilalţi. Mai puţini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%).

Mai mult, 84% dintre respondenţi spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie agresori sau victime, însă doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părţi. Deşi majoritatea ar fi dorit să ia partea celui hărţuit, cei mai mulţi devin indiferenţi sau chiar agresori de teama de a nu fi atacaţi la rândul lor şi, deci, transformaţi în victime.

„Cyberbullyingul este unul dintre acele fenomene de masă insidioase în faţa căruia nu există strategii de apărare optime. În ciuda amploarei, gravitatea acestuia scapă de multe ori atenţiei publice. Tinerii învaţă din proprie experienţă cum arată ura celorlalţi faţă de ei, iar numărul victimelor poate fi chiar mai mare căci persoanele cele mai traumatizate refuză de multe ori să recunoască, uneori chiar faţă de sine, ceea ce li s-a întâmplat. Adolescenţii încep viaţa crezând că societatea reprezintă un spaţiu al urii îndreptate împotriva lor, iar efectele psihologice şi sociale sunt severe şi de lungă durată”, spune lector univ. dr. Nansi Lungu, analist comportamental la Bitdefender.

Conform psihoterapeutului Delia Mina efectele negative ale fenomenului cyberbullying pot fi reduce cu ajutorul aliaţilor. Importanţa oamenilor din jurul celui abuzat este mai mare ca oricând. Adulţii, profesorii, părinţii, rudele sau orice alta figură faţă de care persoana abuzată se simte ataşată trebuie să îi ofere suport necondiţionat şi încredere. În acelaşi timp părinţii, rudele şi profesorii trebuie să conştientizeze existenţa fenomenului şi să ştie să identifice comportamentul schimbat al victimei şi să intervină când identifică efectele cyberbullingului în comportamentul acesteia. Orice semn care indică modificări ale stării psihologice cum ar fi depresia, anxietatea socială, izolarea, stima de sine scazută, reacţii negative şi stres în privinţa utilizării dispozitivelor trebuiesc chestionate şi verificate.

Victima trebuie să impună limite, mai spune psihoterapeutul. De la blocarea şi raportarea abuzatorului pe reţelele de socializare, la schimbarea parolelor sau a numărului de telefon, până la intervenţiile directe către abuzator, efectuate într-o manieră cât mai asertivă, fără a-i oferi agresorului satisfacţia pe care o caută. Cel care hărţuieşte va fi mulţumit dacă provoacă victimei suferinţă, de aceea este recomandată evitarea afişării oricărei urme care lasă de înţeles că aceasta a fost afectată.

„Din perspectiva victimei, hărţuirea din mediul online poate fi mai greu de abordat, întrucât acest mediu este mai greu de ţinut sub control şi se extinde dincolo de graniţele cercului restrâns de cunoscuţi. Pentru a diminua efectele negative ale cyberbullyingului, este important să luăm în calcul întreg sistemul în jurul căruia se dezvoltă comportamentul respectiv: abuzatorii – victimă – cei care asistă – cei care nu cunosc fenomenul”, spune Delia Mina.

Studiul a fost realizat de Tribal Worldwide România pentru Bitdefender prin chestionar online completat în perioada septembrie-octombrie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 800 de respondenţi din rândul tinerilor sub 18 ani.