Filtrele Facebook influenţează conţinutul politic afişat mai puţin decât o fac utilizatorii înşişi

Studiul realizat de cercetători ai Facebook a investigat posibilitatea ca filtrele „fluxului de ştiri” (news feed) al site-ului să excludă de la afişare conţinuturi cu care utilizatorii nu sunt de acord din punct de vedere politic.

Cercetarea a descoperit că algoritmii Facebook filtrează unele subiecte provocatoare, dar acest lucru are un efect mai mic decât propria decizie a utilizatorului de a da sau nu da click pe un link. Cel mai mare impact în ceea ce priveşte filtrarea ideologică a conţinutului afişat fiecărui utilizator în parte îl are lista de prieteni a fiecăruia.

• Test de cultură generală. Care este diferența dintre Deep Web și Dark Web?
• Câte joburi poate înlocui Inteligența Artificială? Un economist răspunde!

Unii experţi au catalogat studiul ca binevenit şi necesar, dar au cerut, de asemenea, o analiză mai largă a subiectului.

Studiul a fost publicat în revista Science şi a fost motivat de ideea apărută frecvent în dezbateri referitoare la faptul că accesul la informaţii prin intermediul reţelelor sociale îi poate izola pe utilizatori de accesul la diversitatea de opinii.

Criticii au argumentat că acest efect, mai ales dacă este exacerbat de „algoritmii sociali” care selectează conţinutul ce este servit utilizatorilor, are efecte negative asupra democraţiei şi dezbaterii publice.

„Oamenii apelează din ce în ce mai mult la reţelele de socializare online pentru a avea acces la ştiri şi informaţii”, a declarat Solomon Messing, coautor al studiului şi cercetător la Facebook.

„Am vrut să evaluăm măsura în care oamenii distribuie conţinut informativ divers din punct de vedere ideologic şi gradul de «întâlnire» şi citire a acestui conţinut pe reţelele sociale”, a spus Messing.

Cercetătorul şi colegii săi au studiat 10,1 milioane de utilizatori ai Facebook din Statele Unite ale Americii, selectaţi dintre utilizatorii adulţi ai platformei care îşi declară afilierea politică pe profilul public, descriindu-se „conservatori” (republicani, n.r.) sau „liberali” (democraţi, n.r.), de exemplu.

Cercetătorii au găsit 226.000 de articole informative şi ştiri care au fost distribuite fiecare de mai mult de 20 dintre aceşti utilizatori şi au acordat fiecărui articol un scor de „aliniere” politică pe baza ideologiei asumate de userii care au distribuit conţinutul.

Apoi, cercetătorii au evaluat cât de mult conţinut din sfera ideologică opusă celei la care a aderat un utilizator îi este servit acestuia prin intermediul reţelei de socializare.

În cazul utilizatorilor care accesau postări în mod aleatoriu direct din Facebook (nu din fluxul de ştiri oferit), studiul a arătat că 40-45% din ceea ce aceştia vedeau se încadra în această categorie, a conţinutului referitor la ideologia politică opusă. Desigur, acesta nu este modul în care funcţionează fluxul de ştiri al Facebook, pentru că utilizatorii văd în news feed doar ceea ce distribuie prietenii lor, explică BBC.

Plecând de la conţinutul publicat de prietenii fiecărui utilizator, participanţii la studiu ar fi putut avea acces la doar 29,5% din conţinuturile ideologice diferite din punct de vedere politic.

Diferenţa este una masivă, provocată în mare parte de tendinţa oamenilor de a se împrieteni şi pe Facebook cu persoane asemănătoare lor. Studiul a arătat că, în medie, circa 80% dintre prietenii unui utilizator, dacă declară o preferinţă de ordin politic, au vederi similare cu acel user.

După ce utilizatorul îşi alege prietenii, Facebook „rafinează” conţinutul afişat în fluxul de ştiri folosind algoritmii săi complicaţi, controversaţi şi confidenţiali. Potrivit cercetării, acest proces a dus la încă o scădere a procentului de conţinut ideologic diferit afişat, dar doar până la 28,9%.

Mai mult, chiar şi în ceea ce priveşte conţinutul oferit de fluxul de ştiri al Facebook, link-urile către articole cu idei diferite din punct de vedere politic au fost accesate de mai puţine ori: doar 24,9% dintre materialele accesate erau diferite din punct de vedere ideologic de preferinţele politice ale utilizatorilor.

Aceste procente variază în rândul utilizatorilor Facebook autodeclaraţi „conservatori” şi „liberali”, dar ideea susţinută de cercetătorii Facebook este clară, potrivit BBC. „Dacă se iau în considerare valorile medii în cazul liberalilor şi conservatorilor, se poate vedea foarte uşor că selectarea pe care o face fiecare user contează mai mult decât algoritmii fluxului de ştiri al Facebook”, a declarat Solomon Messing.

Cercetătorul a fost de acord cu ideea că lista de prieteni a fiecărui utilizator este foarte importantă din punct de vedere al conţinutului servit şi că, pe baza acestui studiu, accesarea ştirilor prin intermediul acestui filtru, cel al prietenilor, elimină o mare parte din conţinutul aparţinând ideologiei opuse celei preferate, în raport cu conţinutul care este distribuit pe platforma de socializare.

Cea mai importantă întrebare care nu are încă un răspuns este dacă nu cumva această situaţie plasează utilizatorii într-un spaţiu în care sunt bombardaţi cu conţinut similar din punct de vedere ideologic, fără diversitate, comparativ cu accesarea ştirilor direct de la instituţii media consacrate sau din alte surse pe care utilizatorii le descoperă singuri.

Într-un comentariu publicat tot în revista Science, profesorul David Lazer, de la Northeastern University din Boston, a spus că aceasta este o comparaţie ciudată: „Nu se poate stabili definitiv dacă Facebook încurajează sau împiedică dezbaterea politică între grupurile cu vederi diferite, comparativ cu societatea de dinainte de Facebook, pentru că nu avem aceeaşi cantitate sau calitate a informaţiei din perioada de dinainte de Facebook”.

Profesorul Mason Porter, cercetător la Universitatea Oxford din Marea Britanie, consideră că subiectul este unul care merită o cercetare mai aprofundată.

„Este un subiect pe care este foarte important să îl înţelegem”, a declarat Porter pentru BBC, profesorul fiind de părere că pasul următor ar fi cel de comparare a datelor cu ceea ce se întâmplă în alte medii online.

„Cât din ceea ce am aflat se confirmă şi în cazul altor reţele de socializare? Principalul lucru legat de astfel de studii este că vrei să le repeţi în moduri diferite. Cred că va duce la efectuarea de şi mai multe studii noi, lucru care este una dintre cele mai bune consecinţe ale unei cercetări”, a declarat Mason Porter.

Sursă: Mediafax