Utilizarea telefoanelor inteligente modifică interacţiunea dintre creier şi degetul mare

Arko Ghosh, profesor la Universitatea Zurich şi ETH Zurich, a coordonat acest studiu ce a vizat utilizarea electroencefalografiei pentru a măsura activitatea din scoarţa cerebrală în cazul a 37 de persoane dreptace. Dintre acestea, 26 foloseau telefoane inteligente cu ecran tactil, iar 11 foloseau telefoane mobile clasice.

Un total de 62 de electrozi au fost plasaţi într-o bonetă purtată de voluntari în timpul electroencefalografiilor, pentru a înregistra felul în care creierele acestora procesează senzaţia de atingere transmisă de receptorii nervoşi de la nivelul degetului mare, degetului arătător şi degetului mijlociu. Activităţile lor cerebrale au fost apoi comparate cu comenzile individuale înregistrate în istoricul fiecărui telefon utilizat în acest studiu.

• Teleportarea cuantică prin internet a fost realizată pentru prima dată
• Neuronul artificial bazat pe laser imită funcțiile celulelor nervoase cu o viteză incredibilă

Activitatea electrică din creierele utilizatorilor de telefoane inteligente era stimulată atunci când toate cele trei degete menţionate erau folosite pentru a atinge ecranele tactile. Potrivit cercetătoarei Magali Chytiris, activitatea din scoarţa cerebrală asociată cu degetul mare şi degetul arătător a fost direct proporţională cu intensitatea folosirii telefonului, calculată pe baza rapoartelor de utilizare a energiei stocate în bateria telefonului.

Profesorul Arko Ghosh spune că rezultatele studiului sugerează faptul că mişcările repetitive efectuate pe ecranele tactile ale telefoanelor inteligente remodelează procesele senzoriale de la nivelul mâinii, prin actualizările zilnice ale modului în care vârfurile degetelor sunt reprezentate în creier. Cercetătorul elveţian consideră că procesarea senzaţiilor la nivelul scoarţei cerebrale din creierul uman contemporan este modelată în mod continuu de tehnologia digitală personalizată.

Arko Gosh spune, de asemenea, că utilizarea telefoanelor inteligente reprezintă un mod ideal de a explora „maleabilitatea” creierului uman.
Studiul cercetătorilor elveţieni a fost publicat în revista Current Biology.

Sursă: Mediafax