Care vor fi slujbele viitorului?

Progresul tehnologic provoacă, în acelaşi timp, schimbări importante în societate, eliminând un număr mare de slujbe considerate până de curând indispensabile. Pe măsură ce tot mai multe procese sunt automatizate, iar roboţii devin mai sofisticaţi, previziunile futuriştilor par să se îndeplinească: societatea va trece printr-o transformare la scară largă, de proporţii similare revoluţiei industriale.

Roboţii la putere

Oamenii şi-au dorit dintotdeauna să minimizeze efortul necesar pentru asigurarea celor necesare vieţii, fapt dovedit de apariţia uneltelor. Conceptul de maşinărie care funcţionează singură a fost identificat pe întreg globul, inclusiv în culturi străvechi precum Egipt, China sau Grecia antică. Astăzi, acest mecanism este cunoscut sub denumirea inventată de dramaturgul Karel Čapek în 1921: robot.

În 1961, la 40 de ani după ce scriitorul ceh a conceput acest termen, avea să apară primul robot industrial. De atunci, automatizarea sarcinilor îndeplinite anterior de oameni a cunoscut o accelerare continuă, iar în ultimii ani roboţii au început să preia tot mai multe activităţi ale acestora. În 2011, numărul roboţilor folosiţi de companiile din întreaga lume se ridica la 8,6 milioane, conform statisticilor publicate de International Federation of Robotics.

Progresul înregistrat în ultimul deceniu în domeniul procesoarelor, alături preţurile tot mai mici ale senzorilor, cipurilor şi altor componente electronice au permis ca roboţii să devină mai inteligenţi, mai flexibili şi totodată mai accesibili. Automatizarea a atras îmbunătăţirea serviciilor şi a dus la creşterea productivităţii, însă tot mai mulţi experţi se tem de efectele pe care le are tehnologia asupra societăţii umane.

La începutul secolului al XIX-lea, muncitorii din domeniul textil au devenit celebri pentru actele de vandalism pe care le-au comis împotriva maşinilor care permiteau ca munca lor să fie realizată mai ieftin de persoane necalificate. Aceştia au intrat în istorie cu numele de „Luddiţi”, atribuit datorită lui Ned Ludd, unul dintre meseriaşii care au distrus maşinile pe care le considerau vinovate de şomaj. În timp, Revoluţia Industrială a generat o dezvoltare economică fără precedent în istoria omenirii, care a dus la o creştere masivă a nivelului de trai. Producţia mecanizată a avut un efect democratic, numeroase obiecte de lux devenind disponibile publicului larg graţie automatizării.

În ultimii ani, însă, tot mai multe voci îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că roboţii duc la eliminarea tot mai multor slujbe realizate de oameni.

Doi economişti, Jeffrey D. Sachs şi Laurence J. Kotlikoff, au publicat de curând un studiu în care subliniază că efectele acestei transformări ar putea fi devastatoare pentru generaţiile următoare. Cei doi experţi afirmă că temerile luddiţilor devin realitate, iar o mare parte din populaţie se va confrunta cu probleme serioase pe măsură ce roboţii devin din ce în ce mai eficienţi.

Experţii afirmă că astăzi tehnologia are un efect diferit faţă de cel pe care îl avea în trecut. Dacă progresul tehnologic a dus la abandonarea căruţelor în favoarea maşinilor, birjarul a fost înlocuit de taximetrist. În viitor, însă, maşinile se vor conduce singure, astfel că slujba de taximetrist va dispărea. Acest lucru este deja valabil în cazul minelor din Australia, unde companiile BHP Billiton şi Rio Tinto folosesc camioane care se conduc singure, eliminând astfel costul semnificativ cu salariile angajaţilor care conduceau prin deşertul australian.

Cei doi economişti afirmă că majoritatea slujbelor realizate astăzi de oameni cu un nivel scăzut de educaţie vor fi preluate de roboţi, iar această categorie de persoane va fi afectată. Datele din SUA reflectă o creştere masivă a inegalităţii dintre persoanele cu studii superioare şi cele fără: dacă diferenţa de salariu în 1999 era de 40% între cele două categorii, astăzi aceasta este de 80%.

Cercetătorii explică modul în care roboţii ameninţă viitorul generaţiilor următoare: pe măsură ce maşinile preiau slujbele ce nu necesită un nivel ridicat al educaţiei, majoritatea persoanelor care vor avea un loc de muncă vor fi dintre cele mai în vârstă, care au dedicat timp educaţiei. Statisticile reflectă acest lucru: dacă acum 60 de ani veniturile bărbaţilor cu vârste cuprinse între 45 şi 54 de ani erau cu 4% mai mari decât cele ale celor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, astăzi diferenţa este de 41%. Aceasta permite celor mai în vârstă să deţină roboţii şi să beneficieze astfel de roadele creşterii productivităţii în urma automatizării.

Având mai puţini bani la dispoziţie, generaţiile tinere nu îşi permit să investească în educaţie şi în roboţi precum cele mai în vârstă, efectul principal fiind redistribuirea de resurse de la tineri către bătrâni.

Cei doi cercetători au creat un model economic care a dus la aceeaşi concluzie: pe măsură ce productivitatea roboţilor creşte, generaţiilor tinere le este tot mai dificil să investească în propria educaţie şi în tehnologie. Aşadar, chiar dacă roboţii duc la creştere economică, un segment important al populaţiei trăieşte mai rău ca înainte. Cei doi economişti recomandă taxarea generaţiei mai în vârstă, care a beneficiat de pe urma creşterii în productivitate, urmând ca banii obţinuţi astfel să fie folosiţi pentru a îmbunătăţi educaţia generaţiei tinere, permiţându-i să beneficieze la rândul său de progresul tehnologic.

Care sunt slujbele înlocuite de roboţi?

Primele slujbe înlocuite de roboţi au fost cele din producţia industrială, unde sarcinile sunt uşor de automatizat. Această tendinţă continuă într-un ritm accelerat: şeful companiei Foxconn, în fabricile căreia sunt produse iPhone-urile şi iPad-urile Apple, a anunţat că în următorii ani organizaţia sa va investi în achiziţionarea a un milion de roboţi, reducând astfel costurile tot mai mari cu salariile. Compania Philips a aplicat deja acest principiu, deschizând de curând o fabrică în Olanda care necesită de 10 ori mai puţini angajaţi decât fabrica sa din China. Roboţii folosiţi pentru realizarea gadgeturilor electronice lucrează 365 de zile pe an, 3 ture pe zi, fără a avea nevoie de pauze de cafea, de concediu sau de asigurări medicale.

Până de curând, aceşti roboţi industriali erau prea costisitori pentru a putea fi folosiţi de alte companii decât marile concernuri globale. Anul trecut, o companie americană a schimbat acest lucru, lansând pe piaţă robotul Baxter, care poate fi achiziţionat cu doar 22.000 de dolari, adică de 20 de ori mai ieftin decât un robot industrial standard. Kevin Kelly, editorul revistei Wired, crede că Baxter va juca un rol la fel de important în răspândirea roboţilor în companii precum cel jucat de PC-uri în adoptarea computerelor de către publicul larg: „dacă roboţii de până acum erau echivalentul computerelor mainframe, Baxter este primul robot PC”.

În ultimii ani, utilizarea roboţilor nu s-a limitat la înlocuirea slujbelor din producţia industrială, ci a demarat şi în domeniul serviciilor. Cercetătorii au conceput roboţi–farmacişti, roboţi–chelneri, roboţi–fermieri, roboţi–pompieri, maşinăriile începând să fie folosite în tot mai multe domenii.

Autorul Kevin Kelly crede că majoritatea slujbelor existente astăzi vor trece prin ceea ce el numeşte „Cele 7 etape ale înlocurii de către roboţi”:

1.      Un robot nu poate în nici un caz să îndeplinească sarcinile pe care le îndeplinesc eu.

2.      OK, poate să rezolve câteva dintre ele, dar nu pe toate.

3.      OK, poate face tot ce fac eu, dar are nevoie de mine atunci când se strică, iar asta se întâmplă des.

4.      OK, rezolvă fără probleme operaţiunile de rutină, însă are nevoie de mine pentru a-l învăţa să îndeplinească sarcini noi.

5.      OK, poate să păstreze jobul meu vechi, pentru că e clar că nu era o slujbă destinată oamenilor.

6.      Acum că roboţii au preluat fosta mea slujbă, noul meu loc de muncă este mult mai interesant şi mai bine plătit!

7.      Mă bucur că un robot/computer nu poate face ce fac eu acum.

Schimbările dramatice care vor avea loc pe piaţa muncii în urma automatizării nu sunt unice în istorie. Economiştii oferă ca exemplu agricultura: dacă în 1800 peste 90% dintre americani lucrau în agricultură, acest procent avea să scadă la 41% în 1900 şi la doar 2% în ziua de astăzi (procentul va continua să scadă pe măsură ce roboţii vor ara ogoarele şi vor mulge vacile fără intervenţia oamenilor). Cei care au abandonat agricultura au lucrat în noi domenii, ce nu puteau fi prevăzute la începutul secolului al XX-lea. Optimiştii afirmă că omenirea va trece printr-o transformare similară pe măsură ce roboţii vor elimina, prin automatizare, slujbele de astăzi. Chiar şi în acest scenariu optimist, tranziţia spre noua organizare a societăţii va fi benefică doar pentru cei care se pot adapta la schimbare.

Care vor fi slujbele viitorului?

Marc Andreessen, cofondatorul al companiei Netscape şi al fondului de venture capital Andreessen Horowitz, crede că în 30 de ani vor mai exista doar două tipuri de slujbe. „Răspândirea computerelor şi a Internetului va împărţi angajaţii în două categorii: cei care spun computerelor ce să facă şi cei cărora le spun computerele ce să facă”.

Andreessen crede că diviziunile dintre persoanele care deţin roboţii şi cele care primesc ordine de la computere vor duce la probleme serioase în societate, ca urmare a inegalităţii. Globalizarea a dus la reducerea salariilor persoanelor ce prezintă competenţe obişnuite, pe când veniturile elitelor au crescut. Andreessen se aşteaptă ca diferenţa de venituri să devină şi mai accentuată. „Schimbarea la care urmează să fim martori va fi extrem de benefică pentru persoanele care au capacitatea de a proiecta la nivel global ceea ce fac în acest moment”, spune Andreessen. Acest lucru se poate observa deja în educaţie, unde profesorii de la Yale sau Harvard pot ţine un curs în faţa a milioane de studenţi graţie platformelor de educaţie online.

Ca urmare a exacerbării diferenţelor dintre persoanele cu competenţe deosebite şi cele care nu ies din comun, Andreessen spune că nu va mai exista o clasă mijlocie. David Autor, un economist de la MIT, spune că automatizarea reflectă deja acest lucru. „Roboţii înlocuiesc tot mai multe slujbe ale clasei mijlocii — pot fi contabili, operatori de ghişeu, agenţi de check-in — însă nu sunt foarte buni la sarcini precum curăţatul toaletelor. În mod ironic, activităţile care s-au dovedit mai uşor de automatizat nu sunt cele care necesită cele mai puţine competenţe. E mai uşor să pui un computer să joace şah decât să-l pui să spele vase”, spune Autor.

Andreessen spune că sfaturile sale pentru tinerii de astăzi pot fi sintetizate în două cuvinte: „study STEM” (science, technology, engineering and math). Acronimul STEM denotă cele patru domenii de viitor în viziunea lui Andreesen: ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică. În cazul profesiilor liberale, doar cei mai buni vor putea profita – autorii, muzicienii şi regizorii ale căror opere devin best-seller la nivel global.

O analiză realizată de Deloitte confirmă că slujbele viitorului vor necesita competenţe mai multe şi mai avansate decât slujbele de astăzi. Deloitte afirmă că tehnologia elimină multe slujbe îndeplinite de persoane cu competenţe limitate, motiv pentru care această categorie a populaţiei va fi nevoită să caute noi locuri de muncă şi să deprindă noi competenţe în mod constant.

Autorităţile din mai multe ţări au început deja să ia măsuri pentru a pregăti populaţia pentru slujbele viitorului. În 2012, Estonia a început un program pilot în cadrul căruia elevii de clasa I învaţă să programeze, începând de la principiile de bază ale limbajelor de programare. „Vrem să schimbăm mentalitatea conform căreia programele şi computere sunt doar nişte lucruri. Aceast proiect este o oportunitate de a deveni un utilizator inteligent al tehnologiei”, spune Ave Lauringson, coordonatoarea proiectului. În SUA, pentru a promova programarea, primarul New York-ului s-a înscris în 2012 pe site-ul Code Year, care oferă utilizatorilor posibilitatea de a învăţa să programeze uşor şi gratuit, prin lecţii interactive trimise săptămânal prin email. În Marea Britanie, companii precum Google şi Microsoft pledează pentru introducerea programării în şcoli. „Este necesar să le oferim copiilor noştri competenţele necesare pentru a înţelege computerele dacă vrem ca ei să poată concura pentru slujbe în viitor”, a explicat Alex Hope, coautorul raportului Next Gen, ce oferă mai multe argumente în favoarea introducerii programării în şcoli.

Un exemplu de „slujbă a viitorului” este oferit de Apple şi de dispozitivele pe care compania americană le-a introdus pe piaţă în ultimii 5 ani: iPhone şi iPad. De la lansare, publicul larg a dezvoltat peste un milion de aplicaţii care rulează pe aceste dispozitive, dând naştere fenomenului intitulat „the app economy”. Un raport recent estima că „The App Economy” – activitatea asociată dezvoltării de aplicaţii pentru iPhone şi Ipad – a creat 466.000 de locuri de muncă în SUA. În 2007, atunci când iPhone-ul a fost lansat pe piaţă, numărul slujbelor din cadrul „The App Economy” era zero.

Pe măsură ce lumea devine mai conectată, iar dispozitivele din ce în ce mai inteligente, economia post-industrială va oferi tot mai multe oportunităţi. Un domeniu în continuă dezvoltare este cel al „data mining-ului”, în care cantitatea imensă de date generate de dispozitivele electronice tot mai răspândite este gestionată şi interpretată cu ajutorul statisticienilor, al specialiştilor în computer science şi al oamenilor de ştiinţă. Din acest motiv, mai mulţi experţi au denumit deceniul în curs drept „era Big Data”. Cei care vor avea competenţele necesare vor prospera, însă pentru cei ce refuză să se adapteze la schimbare viitorul se anunţă incert. Brian David Johnson, futurologul companiei Intel, oferă concluzia: „Nu lăsaţi ca viitorul să vi se întâmple. Acţionaţi!”.