Cercetătorii au avut inspiraţia de a aborda altfel studiul rămăşiţelor umane găsite în mormintele vikinge, recurgând la analize mai aprofundate pentru a determina sexul indivizilor respectivi.
Anterior, marea majoritate a scheletelor fuseseră identificate ca aparţinând unor bărbaţi, pur şi simplu pentru că în mormintele respective fuseseră găsite săbii şi scuturi. Femeile erau identificate mai cu seamă prin prezenţa unor podoabe caracteristice, de pildă broşe de formă ovală.
Dar, făcând abstracţie de celelalte obiecte găsite în morminte şi analizând doar scheletele, căutând indiciile osteologice care arătau sexul indivizilor, cercetătorii au constatat că aproximativ jumătate dintre schelete aparţineau unor femei, ce fuseseră îngropate cu scuturi şi săbii, întocmai ca şi bărbaţii. Concluziile studiului au fost publicate în jurnalul Early Medieval Europe.
Prezenţa femeilor în cursul raidurilor războinice ale vikingilor i-a făcut pe specialişti să se întrebe dacă nu cumva şi stereotipul legat de violurile, jafurile şi omorurile la care s-ar fi dedat vikingii în cursul acestor expediţii era greşit.
E posibil, cred cercetătorii, ca vikingii să fi venit, în bună măsură, nu ca nişte agresori care jefuiau şi apoi plecau cu prăzile luate, ci ca nişte cupluri de colonişti.
Surse: USA Today, Early Medieval Europe, Tor.com