Home » Istorie » Un mare mister arheologic, posibil rezolvat! De ce au învățat strămoșii noștri să cioplească?

Un mare mister arheologic, posibil rezolvat! De ce au învățat strămoșii noștri să cioplească?

Un mare mister arheologic, posibil rezolvat! De ce au învățat strămoșii noștri să cioplească?
Foto: Eren et al., Archaeometry, 2025
Publicat: 09.04.2025

O nouă teorie propune o explicație simplă pentru modul în care oamenii timpurii au învățat să cioplească. În loc ca un geniu australopitec să fi inventat ideea de a ciocni pietre pentru a obține lame ascuțite, este posibil ca oamenii preistorici să fi început prin a folosi pietre deja tăiate natural. Această idee ar putea schimba modul în care privim un moment esențial din evoluția noastră, mai important poate decât orice unealtă în sine.

După cum glumește un personaj din „Ghidul Autostopistului Galactic”, „Secretul e să bați pietrele una de alta.” Dar dacă acela nu a fost, de fapt, începutul? Dacă oamenii timpurii au învățat să cioplească după ce au găsit pietre deja ascuțite și au învățat să le folosească?

Un pas uriaș în progresul umanității a fost folosirea uneltelor ascuțite, care le-au permis strămoșilor noștri să vâneze prăzi mai mari și să le taie pentru a le transporta sau împărți.

Însă teoria clasică, care susține că oamenii timpurii au început prin a lovi pietrele pentru a le sparge și a crea unelte de tăiat, este acum pusă sub semnul întrebării. O echipă de antropologi consideră că existau deja în natură foarte multe pietre ascuțite pe câmpiile din Africa, iar strămoșii noștri le-ar fi folosit întâi pe acestea, poate chiar după ce s-au rănit accidental cu ele.

Oamenii timpurii au învățat să cioplească după ce au folosit pietre ascuțite de natură

„Nu cred că a fost un moment de tipul ‘Evrika!’ în care hominizii au creat intenționat sau din greșeală un fragment de piatră ascuțită și apoi s-au apucat să caute ceva de tăiat. Nu aveai motiv să produci unelte de piatră dacă nu aveai deja nevoie să tai ceva”, a declarat profesorul Metin Eren, de la Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland.

Cercetătorii au numit aceste pietre ascuțite găsite în mod natural „naturalite”. Ei spun că astfel de pietre sunt extrem de răspândite în zonele cu multe roci, deoarece râurile, animalele sau chiar mișcările tectonice pot sparge pietrele, făcându-le să aibă margini tăioase. Aceste pietre se găsesc chiar și în Antarctica, o zonă unde cu siguranță nu au existat oameni preistorici.

Profesoara Michelle Bebber a observat o abundență impresionantă de astfel de pietre în Oman și a concluzionat că este foarte posibil ca strămoșii noștri să le fi folosit din plin. În apropierea locurilor unde au fost descoperite dovezi că oamenii timpurii procesau hrană, există și surse de naturalite, notează IFL Science.

În timp, folosirea acestor unelte naturale ar fi dus la o dependență de ele. Doar atunci când aceste resurse locale se epuizau, poate fiind tocite de prea multă utilizare, oamenii ar fi început să încerce să le reproducă manual, creând primele unelte propriu-zise.

Un pas decisiv în evoluția omenirii

Un pas decisiv în evoluția omenirii l-a reprezentat nu doar folosirea uneltelor, ci abilitatea de a crea alte unelte cu ajutorul uneltelor, un fenomen numit „utilizare secundară a uneltelor”, un proces care ar fi deschis noi orizonturi cognitive.

Prof. Eren consideră că aceasta este cea mai logică explicație de până acum pentru originile tehnologiei din piatră.

„Este o ipoteză cât se poate de simplă, dar nu înseamnă că e și corectă. Acum arheologii trebuie să o testeze și să caute dovezi ale folosirii naturalitelor de către hominizi acum 3-6 milioane de ani”, a declarat prof. Eren.

Dacă această teorie se confirmă, înseamnă că istoria arheologică a omenirii ar putea deveni mult mai veche decât se credea.

Mai mult decât atât, această idee contrazice imaginea populară a geniului solitar care face marile descoperiri. În realitate, progresul umanității ar putea să fi depins întotdeauna de contribuțiile mici ale multor indivizi și de resursele oferite de mediul natural.

Studiul a fost publicat în revista Archaeometry.

Vă recomandăm să citiți și:

Scheletul unei ascete extreme a fost descoperit în Ierusalim

Test de cultură generală. Unde se termină Marele Zid Chinezesc?

Dovezi vechi de 20.000 de ani ale unor „vehicule” antice, descoperite în America de Nord

Manuscrisul Voynich, codex medieval scris într-o limbă inexistentă. Enigmă criptografică veche de 600 de ani

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase