Este posibil ca arheologii să fi descoperit canalul „pierdut” construit de unchiul lui Iulius Cezar

O echipă de cercetători francezi ar fi găsit canalul „pierdut” construit de unchiul lui Iulius Cezar, construit acum mai bine de două milenii, în timpul războaielor împotriva celților.

Canalul „pierdut” construit de unchiul lui Iulius Cezar, numit Canalul Marius, a fost realizat în urmă cu aproximativ 2.100 de ani în delta fluviului Ron și a fost prima mare lucrare hidraulică romană din Galia. Conform surselor istorice, acesta a fost construit între anii 104 și 102 î.Hr. de către trupele generalului Gaius Marius, unchiul lui Iulius Cezar, pentru a facilita transportul proviziilor în timpul războaielor cu triburile cimbrilor și teutonilor.

• Descoperire „senzațională” într-unul dintre cele mai faimoase situri paleolitice din lume
• Descoperire rară în SUA: Arheologii au scos la lumină un avanpost militar britanic din 1781

Pe atunci, Republica Romană încerca să-și protejeze noile teritorii din Galia, însă avansul triburilor celtice amenința atât această provincie, cât și întregul teritoriu roman. „Generalul roman Marius a ajuns în sudul Galiei în 104 î.Hr. pentru a împiedica invazia celtică să ajungă în Italia”, a explicat istoricul Simon Loseby, de la Universitatea Sheffield (Anglia).

Canalul avea scopul de a ocoli gurile periculoase ale Ronului și de a lega orașul Arelate (Arles) de Marea Mediterană, permițând transportul în siguranță al proviziilor. După victoria romanilor în 101 î.Hr., canalul le-a fost cedat aliaților greci din Massalia (Marsilia), devenind o importantă rută comercială, până când a dispărut din istorie câteva secole mai târziu, scrie Live Science.

Canalul „pierdut” construit de unchiul lui Iulius Cezar

Deși menționat ultima oară de Pliniu cel Bătrân în secolul I d.Hr., localizarea exactă a canalului s-a pierdut. Însă, în 2013, un studiu geofizic realizat în mlaștinile Vigueirat, la sud de Arles, a dezvăluit o formațiune subacvatică care ar putea fi vechiul canal.

Săpăturile ulterioare au scos la iveală 69 de fragmente de ceramică romană, doi stâlpi de lemn și două platforme pavate. Datarea cu radiocarbon a plasat aceste artefacte între secolele I î.Hr. și IV d.Hr., sugerând o posibilă legătură cu Canalul Marius.

În cel mai recent studiu, cercetătorii conduși de Joé Juncker, de la Universitatea din Strasbourg (Franța), au analizat mostre de sedimente și măsurători fizice, comparându-le cu datele geofizice din 2013.

Dovezi convingătoare, dar nu definitive

Echipa a descoperit că lățimea canalului este de aproximativ 30 de metri, mult mai îngustă decât un afluent natural al Ronului (110–180 m), ceea ce corespunde cu dimensiunile altor canale romane. Această lățime ar fi permis navigarea navelor mari romane, consolidând ipoteza că structura descoperită este un canal roman.

„Este încă o dovadă a capacității romanilor de a concepe și executa rapid proiecte infrastructurale de amploare, în ciuda limitărilor tehnologice”, a explicat Loseby.

Totuși, cercetătorii subliniază că, până la descoperirea unor elemente precum cheiuri sau drumuri de halaj pentru ambarcațiuni, nu se poate afirma cu certitudine că este vorba despre Canalul Marius.

„Geoarheologia este o știință plină de potențial, dar fără confirmare arheologică nu îi putem atribui acest canal lui Marius deocamdată”, a precizat Juncker. Cercetările în zonă continuă.

Studiul a fost publicat în Journal of Archaeological Science: Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

Când au început oamenii să bea cafea?

Cele mai vechi dovezi ale producției de lame de piatră în Peninsula Arabică

Fier meteoric, descoperit în artefacte din Epoca Fierului din Polonia

Arheologii au scos la lumină comori rare, într-o movilă funerară din Kazahstan