Fără precedent: Fosila unui vultur, veche de 30.000 de ani și cu penele intacte, găsită în Italia

Fosila unui vultur de acum 30.000 de ani, descoperită în Italia, le-a oferit oamenilor de știință o perspectivă fără precedent asupra modului în care rocile vulcanice pot conserva detalii microscopice ale penelor. Aceasta este prima descoperire care relevă o astfel de conservare remarcabilă a țesuturilor moi în sedimente bogate în cenușă vulcanică.

O echipă internațională, condusă de dr. Valentina Rossi, de la University College Cork (Irlanda), a identificat un nou proces de fosilizare care implică zeolitul, un mineral bogat în siliciu și aluminiu, care a replicat penele pasării până la nivel celular.

• Cum au ajuns pădurarii să arunce fazanii în bătaia puștii lui Nicolae Ceaușescu
• O zgârietură antică ar putea fi unul dintre cele mai vechi simboluri gravate în stâncă

„Penele fosilizate sunt, de obicei, conservate în roci sedimentare vechi, depuse în lacuri sau lagune. Fosila unui vultur în depozite de cenușă vulcanică este extrem de neobișnuită. Când am analizat penajul său, am realizat că ne aflăm pe un teritoriu necunoscut. Aceste pene nu seamănă deloc cu ceea ce vedem în mod obișnuit la alte fosile”, a declarat Rossi.

„Zeoliții sunt minerale bogate în siliciu și aluminiu, frecvent întâlnite în medii vulcanice și hidrotermale. Aceștia se pot forma fie ca minerale primare (având cristale frumoase), fie secundar, prin alterarea naturală a sticlei vulcanice și a cenușii, conferindu-i rocii un aspect similar cu cel al rocilor sedimentare”, explică Rossi.

Fosila unui vultur s-a conservat excepțional în cenușă vulcanică

Descoperită la Roma în 1889, fosila vulturului a fost găsită complet intactă, cu detalii fine păstrate la nivelul pleoapelor și aripilor. De obicei, penele fosilizate sunt descoperite în roci sedimentare din lacuri sau lagune, însă acest exemplar a fost îngropat în cenușă vulcanică, un fenomen extrem de rar.

„Conservarea detaliată a structurii penelor indică faptul că vulturul a fost îngropat într-un depozit piroclastic de temperatură joasă”, afirmă Rossi.

„Suntem obișnuiți să considerăm că depozitele vulcanice sunt asociate cu curenți piroclastici fierbinți și rapizi, care distrug țesuturile moi. Totuși, aceste medii geologice sunt complexe și pot include depozite cu temperaturi mai scăzute, capabile să conserve țesuturile moi la nivel celular”, explică Dawid A. Iurino, coordonatorul studiului.

Cum s-a format această fosilă?

Folosind microscopie electronică și analize chimice, echipa a determinat că penele au fost conservate în zeolit. Acest mineral s-a format prin alterarea cenușii vulcanice de-a lungul timpului, permițând replicarea detaliilor fine ale structurilor penajului într-un mod uimitor.

Descoperirea acestui nou mecanism de fosilizare extinde gama de medii în care oamenii de știință pot căuta fosile conservate. Până acum, cercetătorii s-au concentrat pe rocile sedimentare în căutarea fosilelor cu țesuturi moi, însă acest studiu sugerează că și depozitele vulcanice ar putea conține exemplare la fel de bine conservate, scrie Interesting Engineering.

„Arhiva de fosile continuă să ne surprindă, fie că este vorba despre specii necunoscute, forme corporale bizare sau, în acest caz, noi modalități de conservare a fosilelor. Nu ne-am fi așteptat să găsim țesuturi delicate, precum penele, conservate într-o rocă vulcanică. Astfel de descoperiri extind tipurile de roci în care putem căuta fosile, inclusiv pe cele care păstrează țesuturi moi fragile”, a concluzionat profesoara Maria McNamara.

Studiul a fost publicat în revista Geology.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce dinozaurii nu au evoluat din nou după ce au dispărut?

Fortificații mai vechi decât Marele Zid Chinezesc, descoperite într-o trecătoare montană

Scheletul unei ascete extreme a fost descoperit în Ierusalim

Test de cultură generală. Unde se termină Marele Zid Chinezesc?