Cine a făcut parte din camarila regelui Carol al II-lea, „banda neagră ce a pus stăpânire pe rege”? Printre alții, „trei șmecheri și un pește”

S-a vorbit și s-a scris mult în epocă, dar și după, despre camarila regală a lui Carol al II-lea și influența nefastă pe care a exercitat-o asupra monarhului. Dar cine a făcut parte din această camarilă și care a fost rolul amantei regelui?

Pe 8 iunie 1930, Carol al II-lea era înscăunat rege al României după ce și-a detronat propriul fiu, Mihai, de pe tron.

• Manevre diplomatice în vremuri de război. Cine a fost primul-ministru român care știa ce se discuta…
• Culele de la Măldărești, acum 100 de ani. „Nimic nu mi-a plăcut mai mult”

Odată cu trecerea timpului, în jurul regelui au început să graviteze tot felul de personaje care au exercitat o influență mai mare sau mai mică. Pe unii, Carol al II-lea îi cunoștea de multă vreme, dar cei mai mulți i-au devenit apropiați în timpul celor 10 ani de domnie.

„Venise Lupeasca”

Camarila regelui Carol al II-lea a fost constituită dintr-un grup de apropiați ai monarhului, de industriași, afaceriști și prieteni influenți. Elementul specific este dat de faptul că grupul s-a constituit imediat după sosirea în țară, în martie 1931, a amantei regelui, Elena Lupescu.

Membrii „fondatori” ai camarilei regale au fost Elena Lupescu, Puiu Dumitrescu, împreună cu familia sa, Mihail Manoilescu și Felix Wieder. Lor li s-au alăturat odată cu trecerea timpului „trei șmecheri: Aristide Blank, (Nicolae n.r.) Tabacovici și Malaxa și un pește, Alecu Mavrodi, plus sateliții lor”, după cum scria Constantin Argetoianu.

„Venise Lupeasca. Restaurația trecuse brusc din faza eroică în faza compromisurilor și a compromiterilor. Istoria ne învață că amestecul fustelor în politică e întotdeauna fatal cuiva, mai ales când sub fuste se învârtește o târfă. Prezența d-nei Lupescu în bilanțurile noastre politice ne-a încurcat mai mult socotelile decât ni le-ar fi încurcat 7 ani de secetă.

Sămânța rea n-ar fi prins probabil cu atât succes dacă n-ar fi căzut pe un teren admirabil adaptat pentru încolțirea ei. (…) Sosirea Duduiei (Elena Lupescu, n.r.) în țară a fost înconjurată de mister. Numai câțiva inițiați – şi astfel a luat naştere faimoasa camarilă – au știut de mișcările ei.

Încă două luni după ce sosise la Sinaia, erau oameni care jurau că nu era în țară. Speriată de toată vâlva ce se făcuse în jurul numelui ei, dama de ghindă sta ascunsă după perdele. Multă vreme nimeni n-a văzut-o, nu ieșea nicăieri”, nota în „Amintirile” sale Constantin Argetoianu.

„Cea mai bună protecție era a Elenei Lupescu”

Pamfil Şeicaru, unul dintre cei mai cunoscuți ziariști interbelici, a sesizat odată cu trecerea timpului influența nefastă a Elenei Lupescu asupra regelui Carol al II-lea:

„Trecuseră doi ani de când Elena Lupescu se întorsese în țară şi, între timp, căpătase o mare ascendență supra regelui Carol. Îndrăzneala ei crescuse în măsura în care regele nu întâlnea nicio rezistență din partea partidelor politice.

Oficial, Elena Lupescu nu avea nicio situație care să o fi obligat să trăiască izolat, să aibă contacte reduse. Circula pe jos pe străzile Bucureștiului, seara era văzută în restaurantul Colonade, unde dansa, o întâlneai la cinematografe, la teatru.

Într-o sală de cinematograf am zărit-o însoțită de ministrul (ambasadorul, n.r.) României la Paris, Dinu Cesianu, care avea rolul de cavaler servant al țiitoarei regelui. Aflase că Nicolae Titulescu avea intenția să-l mătrășească și, pe bună dreptate, fiind cel mai perfect imbecil din colecția de imbecili pe care a avut-o ministerul nostru de Externe. Or, oricine voia să obțină o situație sau să se mențină într-o situație, cea mai bună protecție era a Elenei Lupescu, o doamnă du Barry în devenire”.

„Flocăirea camarilei”, bârfa preferată

Și Alexandru Vaida Voevod, unul dintre oamenii politici influenți din perioada interbelică a consemnat rolul pe care Elena Lupescu îl juca în cadrul camarilei regale, ce ajunsese subiectul preferat de bârfă în cercurile mondene:

„Elena Lupescu vizita cinematografe, teatre, grădini publice. Invitată de cutare familie la serată, îi erau prezentate doamnele, domnii, tineretul. Conform obiceiului pământului, oricare guvern de aceea e pe lume ca să fie la dispoziția ultimului palavragiu, ca obiect de critică acerbă de zeflemea și de înjurături triviale.

De când se începuse asaltul contra Regelui – în mijlocul misticismului nebulos, difuzat de Codreanu şi de Petrache Lupu – interesul pentru lozincile `morala creștină şi constituționalitate` slăbiseră aproape de tot. La ordinea zilei ajunsese flocăirea `camarilei`”.

„În câteva săptămâni, banda neagră a pus stăpânire pe rege”

Rolul nefast pe care l-a jucat Elena Lupescu a fost rezumat succint de condeiul aspru al lui Constantin Argetoianu: „prezența Duduiei a fost un dezastru pentru rege nu numai prin influența ei directă, dar și prin faptul că această prezență l-a izolat de elementele cinstite pe care le-ar fi putut atrage şi l-a dat pe mâna lichelelor şi escrocilor.

Elementele bune care luaseră parte activ la încoronarea regelui, precum colonelul Tătăranu (fără concursul căruia prințul n-ar fi putut niciodată părăsi Franța) sau colonelul Paul Teodorescu, băieți loiali ca Gatoski sau colonelul Dim. Șutu, cap sec, dar om cinstit, au fost puși la index, ba unii din ei chiar de-a dreptul ostracizați. În câteva săptămâni, banda neagră a pus stăpânire pe rege, grație madamei, şi a izbutit să-l izoleze complet, săpând un șanț din ce în ce mai adânc în jurul lui”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum a instaurat Regele Carol al II-lea dictatura în România

Regele Mihai: „Nu știam că avea să urmeze cea mai rapidă lovitură de stat din istorie”. Cine a trădat din Regență și l-a adus pe Carol al II-lea pe Tronul României?

Marile iubiri ale lui Carol al II-lea. „Se va pune desigur întrebarea cum un om înzestrat cu o inteligență atât de vie precum Carol a putut să fie dominat într-un astfel de grad de o femeie?”

Abdicarea lui Carol al II-lea, cel mai controversat rege al României