O tăbliță rotundă de lut, care se află în colecția Muzeului Ashmolean de la Universitatea Oxford, Marea Britanie este unul dintre cele câteva exemple de teme de matematică babiloniană antică descoperite în situl arheologic de la Kish în 1931.
Cu toate acestea, studentul care a folosit această tăbliță pentru a calcula aria unui triunghi a făcut o greșeală esențială, iar eroarea sa a fost păstrată timp de aproape 4.000 de ani.
Micuța tăbliță are doar 8,2 centimetri în diametru și înfățișează un triunghi dreptunghic cu trei seturi de cifre în stil cuneiform – un set de-a lungul fiecăreia dintre cele două laturi reprezentând lungimea și înălțimea triunghiului, iar unul în mijloc pentru aria acestuia.
De-a lungul liniei superioare (înălțimea) a triunghiului, elevul a scris 3,75, în timp ce linia verticală (baza) este indicată ca fiind 1,875.
Aceste valori înseamnă că aria triunghiului ar trebui să fie 3,5156. Cu toate acestea, elevul a calculat-o incorect ca fiind 3,1468.
Mai multe astfel de tăblițe antice au fost găsite la Kish și în apropiere de Babilon, ambele fiind zone importante de educație matematică timpurie.
În timp ce această tăbliță este goală pe spate, alte exemple includ compunerea unui profesor pe o parte și a elevului pe cealaltă.
Creșterea educației matematice în Babilonul antic a coincis cu perioada în care marile imperii au început să se dezvolte.
Tehnicile matematice superioare, precum algebra și geometria, au fost inventate probabil în jurul anului 3000 î.Hr. în Sumer, deoarece civilizația în creștere avea nevoie de modalități de calculare a impozitelor, de contabilizare a schimburilor comerciale și de stabilire a calendarelor, scrie LiveScience.
Matematica babiloniană avea un sistem de numere de bază 60, pe care îl folosim și astăzi pentru a spune ora – 60 de secunde într-un minut, 60 de minute într-o oră.
Acești oameni antici au înțeles teorema lui Pitagora cu mai bine de un mileniu înainte ca filosoful grec Pitagora să devină celebru pentru că a stabilit că suma pătratelor a două laturi ale unui triunghi dreptunghic este egală cu pătratul ipotenuzei.
Așadar, calculul greșit al acestui elev arată de fapt o evoluție culturală importantă. Modul în care oamenii acumulau și transmiteau cunoștințele trecea de la memorare la informații scrise.
Această schimbare – care a început în jurul anului 3500 î.Hr. în Kish – a fost atât de dramatică încât este uneori comparată cu trecerea de la hârtie, la înregistrările digitale din secolul XX.
Teorema lui Pitagora, găsită pe o tăbliță babiloniană mai veche decât însuși Pitagora
Cum arăta viața de zi cu zi în Babilonul Antic? Codul lui Hammurabi și alte aspecte interesante