O figurină reprezentând capul unui „om-șarpe” de acum 7.500 de ani îi nedumerește pe cercetători

Excavările efectuate de Misiunea Arheologică Kuwaiti-Poloneză în deșertul Al-Subiyah din nordul Kuweitului au scos la iveală un cap de lut ciudat, reprezentativ pentru cultura unui popor preistoric care a prosperat în regiune între anii 5500 și 4900 î.Hr. Cu un craniu alungit, nas plat, fără gură și ochi îngustați, sculptura pare să fie un exemplu de figurine tip capul unui „om-șarpe”, frecvent create de cultura Ubaid.

Capul unui „om-șarpe” descoperit în situl Bahra 1 oferă dovezi valoroase despre răspândirea practicilor și credințelor Ubaid în vestul Asiei.

• Nicolae Ceaușescu și recordurile vânătorești
• Bucureștiul, sub bombele zeppelinelor germane

„Prezența sa ridică întrebări fascinante despre scopul și valoarea simbolică sau ritualică pe care o avea pentru oamenii acestei comunități antice”, explică arheologul Piotr Bieliński într-un comunicat de presă recent. Cu mult înainte ca sumerienii să fondeze una dintre cele mai timpurii civilizații ale omenirii, cultura Ubaid a pus bazele unor rețele comerciale, sisteme de irigație și edificii monumentale, inclusiv temple, în ceea ce sunt astăzi Irakul și Kuweitul.

Capul unui „om-șarpe” aduce noi informații despre trecut

Din 2009, situl Bahra 1, datând din perioada timpurie a culturii Ubaid, a atras atenția prin caracteristicile sale arheologice unice, inclusiv o construcție descrisă drept „clădire cultică” și o arhitectură neașteptată pentru perioada respectivă. Printre artefactele descoperite se numără și atelierele de producție a ceramicii, rezolvând misterul „ceramicii roșii grosiere” (Coarse Red Ware), o categorie de obiecte găsită în întreaga regiune, dar a cărei origine era necunoscută până acum, scrie Science Alert.

Descoperirea acestor obiecte, alături de alte artefacte Ubaid, le-a permis cercetătorilor să încadreze situl într-o poveste mai amplă a rețelei culturale Ubaid și să înțeleagă mai bine ecologia regiunii din urmă cu peste șapte milenii. „Analizele inițiale au relevat urme de plante sălbatice, în special trestie, în ceramica produsă local, în timp ce rămășițele de plante cultivate, inclusiv cereale precum orzul și grâul, au fost găsite în ceramica Ubaid importată”, explică arheobotanistul Roman Hovsepyan.

Figurine cu aspect reptilian

Printre farfuriile și vasele decorate cu măiestrie de artizanii Ubaid se regăsesc și figurine feminine zvelte, adesea cu capete de păsări sau șopârle. Aceste sculpturi de teracotă, cunoscute sub numele de figurine ofidiene, au adesea ochi în formă de „boabe de cafea” și corpuri decorate cu puncte ce par să simbolizeze solzi.

Semnificația acestor reprezentări reptiliene rămâne un mister, arheologii avansând diverse teorii pe baza contextului descoperirilor lor. Cele mai multe dintre acestea au fost găsite în medii domestice sau în morminte alături de alte bunuri.

Descoperirea unui fragment de figură ofidiană în cel mai vechi atelier de ceramică Ubaid cunoscut în Golf extinde în noi direcții înțelegerea relației dintre aceste figurine și fascinanta cultură Ubaid.

Vă recomandăm să citiți și:

O nouă cercetare sugerează că încă nu am găsit toate orașele mayașe

O mumie misterioasă din Australia s-a dovedit a fi o prințesă

Un studiu sugerează că prima roată a fost inventată în Munții Carpați

Momentul în care omenirea a fost la un pas de DISPARIŢIE