Experții de la Centrul Arheologic Olomouc au descoperit recent un mare sit funerar celtic de incinerație datând din secolele III-II î.Hr. Pe lângă acesta, au fost descoperite și morminte din secolele IX-X d.Hr. De asemenea, situl includea și așezări ale primilor agricultori din Epoca de Piatră Timpurie, datată în jurul anului 5.000 î.Hr.
„Aceasta este o descoperire excepțională, deoarece mormintele celtice din alte situri sunt de obicei scheletice și apar în număr mai mic. Aici am reușit să descoperim câteva zeci de morminte de incinerație, ceea ce este cu adevărat unic”, potrivit arheologului principal Marek Kalábek.
Arheologii au descoperit, de asemenea, un total de 33 de morminte de incinerație, ceea ce face din acest cimitir unul dintre cele mai numeroase din Moravia Centrală. Cu toate acestea, unele părți ale cimitirului au fost deteriorate din cauza aratului adânc din secolul trecut, făcând dificilă intervenția arheologică.
În plus, săpăturile au scos la iveală mormântul unui războinic celtic îngropat cu sabia sa de fier, sulița și centura, indicând elita sa. „O sabie de fier cu o muchie cu două tăișuri, folosită pentru luptă sau apărare. Pe lama sabiei, am găsit urme de lovituri”, a declarat traseologul Michael Kamarád.
Celelalte morminte, însă, au fost modeste, arată un comunicat de presă. Cele mai multe dintre acestea erau mici gropi scufundate „cu un plan circular sau dreptunghiular, cu echipament sărac sub formă de fragmente de artefacte metalice și ceramică”. Declarația a adăugat că echipamentul folosit de defuncți a fost realizat din ceramică, bronz și fier, inclusiv o cataramă de bronz.
De asemenea, a remarcat faptul că celții îndeplineau ritualurile de incinerare atât de eficient încât se păstrau doar fragmente mici de rămășițe scheletice, o problemă comună în analiza înmormântărilor prin incinerare. Trupurile lor erau arse la temperaturi de aproximativ 600°C, conform experților.
Pe lângă acestea, arheologii au mai descoperit morminte cu schelete slave și un mormânt dublu din secolele al IX-lea și al X-lea. Acestea aparțin perioadei Imperiului Moraviei Mari. Această cultură reprezenta morminte cu o cameră adâncă, pe care cercetătorii le-au descoperit și în Dluhonice.
„Conform metodei creștine de înmormântare, corpul era așezat în mormânt cu capul orientat spre vest, cu membrele inferioare întinse și de cele mai multe ori fără echipament bogat”, au remarcat experții.
Unul dintre cele mai interesante dintre acestea a inclus mormântul unei femei care purta un vas ceramic, un set de daltă și o seceră de fier. Unele dintre celelalte morminte conțineau mici bijuterii, cuțite de fier, vase ceramice și seturi de cremene.
Cea mai veche așezare, care număra peste 300 de obiecte găsite, este asociată cu cultura primilor fermieri care au trăit în epoca de piatră mai tânără, care sunt purtătorii așa-numitelor culturi cu ceramică liniară, scrie InterestingEngineering.
Aici, experții au descoperit planuri ale unor case lungi, gropi de depozitare, cuptoare și gropi scufundate. Ei foloseau argila din gropi ca izolație pentru pereții de lemn și pentru a construi bolțile cuptoarelor. De asemenea, aceasta servea drept materie primă pentru ceramică. Odată ce gropile nu mai erau necesare, acestea erau de obicei umplute cu deșeuri. Aceste artefacte oferă informații valoroase despre viața de zi cu zi a oamenilor preistorici.
Mormintele antice dezvăluie practicile funerare ale neanderthalienilor și strămoșilor din Levant
Arheologii au scos la lumină un cimitir cu morminte de navă din epoca vikingă
Mormintele regilor ugandezi ar putea fi retrase de pe lista Patrimoniului Mondial în Pericol