Anul în care civilizațiile au colapsat simultan. Ce s-a întâmplat atunci?
Acum peste 3.200 de ani, omenirea părea să atingă culmi nemaivăzute. În întreaga Mediterană de Est, Africa de Nord și Orientul Apropiat, o rețea de civilizații complexe și bine organizate era interconectată prin diplomație, comerț și schimburi culturale. Culturile prosperau, orașele înfloreau. Apoi, civilizațiile au colapsat simultan, iar motivul rămâne un mister.
Printre societățile majore afectate de ceea ce este cunoscut sub numele de „Colapsul Epocii Bronzului” se numără Imperiul Asirian Mijlociu din Mesopotamia, Noul Regat Egiptean, babilonienii, Imperiul Hitit din Anatolia, troienii, micenienii din Grecia continentală și minoicii din Creta. Pentru majoritatea acestor civilizații, a urmat o „epocă întunecată”, marcată de stagnare socială și de lipsa progreselor remarcabile în tehnologie sau cultură.
Aceste societăți și-au atins apogeul în Epoca Bronzului, începută în jurul anului 3300 î.Hr., o perioadă definită de utilizarea bronzului, un material creat prin combinarea cuprului cu staniu, arsen sau alte metale. Această inovație tehnologică a produs un material mai durabil decât metalele folosite anterior, oferindu-le un avantaj semnificativ în armament, unelte, inginerie și artă.
Revoluția bronzului a permis dezvoltarea centrelor urbane mari, a ierarhiilor sociale complexe și a sistemelor de scriere, precum cel cuneiform. Cu toate acestea, în jurul secolului al XII-lea î.Hr., această rețea prosperă s-a prăbușit inexplicabil și civilizațiile au colapsat simultan.
Arheologul american Eric Cline, în cartea sa din 2014 despre colapsul târziu al Epocii Bronzului, evidențiază anul 1177 î.Hr. drept un moment critic al declinului. Totuși, prăbușirea sistemelor complexe nu este instantanee. Pe parcursul câtorva decenii, revoltele s-au intensificat, războaiele au izbucnit, orașele au fost distruse, sistemele de scriere au dispărut, iar culturile au fost aparent șterse de pe fața pământului.
Istoricii au propus diverse explicații pentru acest declin, multe dintre ele fiind motivele clasice ale colapsului civilizațiilor.
Posibile motive pentru care civilizațiile au colapsat simultan
Popoarele mării. O teorie veche vorbește despre sosirea unui nou factor dominant: „Popoarele mării”. Acești cuceritori maritimi nu au lăsat monumente sau înregistrări scrise, identitatea lor fiind controversată. Este posibil să nu fi fost o cultură unitară, ci un termen colectiv pentru diverse grupuri maritime din Mediterană. Sosirea lor ar putea explica abandonarea masivă a orașelor din Anatolia, Siria, Fenicia, Canaan, Cipru și Egipt între secolele al XIII-lea și al XII-lea î.Hr.
Prăbușirea sistemică. Unele civilizații ar fi putut să se autodistrugă din cauza structurilor politice complexe și supra-centralizate, care au generat inegalitate și exploatare, provocând instabilitate socială.
Catastrofele climatice. Un studiu din 2013 a analizat polenul din sedimentele unui lac antic, evidențiind schimbări climatice semnificative în acea perioadă. Aceste modificări ar fi provocat secete, penurie de alimente și migrații în masă, lăsând civilizațiile vulnerabile în fața invadatorilor, posibil „Popoarele mării”.
Epidemii. Alte studii au sugerat existența unor epidemii, precum o ciumă în Creta la sfârșitul mileniului al III-lea î.Hr., deși nu există suficiente dovezi pentru a confirma impactul asupra altor societăți.
O furtună perfectă de calamități
Eric Cline sugerează că prăbușirea Epocii Bronzului nu îi poate fi atribuită unui singur factor, ci unui cumul de catastrofe, o „furtună perfectă” de schimbări climatice, conflicte interne și transformări tehnologice.
Istoria ne amintește cât de vulnerabile sunt civilizațiile, indiferent de puterea sau de avansul lor. Civilizațiile mari ale Epocii Bronzului au atins culmi impresionante, dar cu combinația potrivită de crize, chiar și cele mai formidabile societăți pot dispărea în obscuritate, încheie IFL Science.
Vă recomandăm să citiți și:
O nouă cercetare sugerează că încă nu am găsit toate orașele mayașe
O mumie misterioasă din Australia s-a dovedit a fi o prințesă
Un studiu sugerează că prima roată a fost inventată în Munții Carpați