Alan Turing, spărgătorul de coduri naziste. Condamnat pentru homosexualitate, a scăpat de închisoare acceptând castrarea chimică

Alan Turing (1912 – 1954) a fost un matematician, logician, informatician și criptanalist britanic, considerat părintele informaticii teoretice și al inteligenței artificiale. Turing a adus contribuții semnificative în matematică și informatică.

Este cunoscut mai ales pentru activitatea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial de la Bletchley Park, casa secretă a spărgătorilor de coduri din acea perioadă, unde a jucat un rol semnificativ în decriptarea codului german Enigma. Această acțiune a dus la furnizarea Aliaților a unor informații esențiale ce au contribuit la victoria lor în război. Codul Enigma a fost considerat extrem de sigur datorită numărului imens de configurații posibile – aproximativ 159 quintilioane pentru modelele militare standard. Cu toate acestea, greșelile umane în utilizarea procedurilor și capturarea materialelor critice au permis spargerea lui, prin eforturile lui Alan Turing și ale colegilor săi de la Bletchley Park.

• Atahualpa, ultimul împărat incaș
• Împăratul care a adus grandoare Imperiului Roman

Alan Turing s-a născut la Londra, la 23 iunie 1912. A fost un copil foarte inteligent, educatorii și profesorii pe care i-a avut considerându-l a fi chiar un geniu. Își petrecea majoritatea timpului la școală, rezolvând probleme și scheme complexe de șah și învățând științe avansate pe cont propriu. Pasionat de matematică, Turing a demonstrat aptitudini remarcabile la această materie încă de mic, având capacitatea de a înțelege rapid concepte matematice avansate și complicate și fiind preocupat adesea de subiecte care depășeau programa școlară.

La 16 ani, Alan a legat o prietenie strânsă cu un coleg de clasă pe nume Christopher, cel care, așa cum s-a scris, l-a inspirat pe Alan să iasă din carapace și să muncească mai mult la școală. Atunci când, ani mai târziu, Christopher a murit, Alan a hotărât că singurul mod de a-i onora memoria este să se dedice în continuare studiului. Astfel, în 1931, a plecat la King’s College, Universitatea din Cambridge, pentru a studia matematica, la scurt timp după aceea, în 1936, transferându-se la Universitatea Princeton din SUA pentru a finaliza un doctorat.

În timpul petrecut la Princeton, Alan a dezvoltat una dintre cele mai faimoase idei ale sale – o mașină de calcul universală (denumită ulterior mașină Turing) capabilă să decodifice și să execute orice set de instrucțiuni. În timpul vieții lui Alan, mașina a rămas doar la stadiul de proiect pe hârtie, și nu a fost niciodată construită, însă ideile sale au pus bazele calculatoarelor moderne, care au transformat lumea în care trăim.

În 1939, când a început cel de-al Doilea Război Mondial, Alan Turing s-a alăturat departamentului top-secret al guvernului britanic de spargere a codurilor de la Bletchley Park, Milton Keynes. Naziștii foloseau un sistem sofisticat de mesaje codate numit codul Enigma pentru a comunica informații militare, iar decodarea acestora ar fi însemnat pentru britanici un impuls uriaș în eforturile de război, deoarece astfel puteau să afle ce plănuiau inamicii lor.

Mașina de coduri Enigma utiliza un sistem complex care permitea generarea unui număr extrem de mare de combinații posibile pentru fiecare literă introdusă, un aspect cheie al ei fiind că, indiferent de setările sale, o literă nu putea fi niciodată codificată înapoi în ea însăși. De exemplu, dacă utilizatorul apăsa litera „T”, rezultatul nu putea fi niciodată „T”. Această caracteristică a fost esențială pentru securitatea sistemului, dar totodată a reprezentat o vulnerabilitate exploatabilă, eroare pe care Alan Turing a recunoscut-o și împreună cu echipa sa a început să dezvolte tehnici pentru a descifra mesajele codificate. Unul dintre cele mai notabile instrumente create de Turing a fost mașina numită „Bombe”, un dispozitiv mecanic capabil să descifrze mesajele în 20 de minute. Prin utilizarea unor tehnici statistice avansate și prin analiza frecvenței literelor din mesajele interceptate, Turing și echipa lui au redus drastic timpul necesar pentru descifrarea mesajelor. Un aspect important al metodei lui Turing era că el folosea cunoștințe despre limbajul natural (de exemplu, frecvența apariției literelor) împreună cu eroarea fundamentală a Enigmei pentru a-și construi algoritmii. Astfel, putea exclude rapid combinațiile improbabile și se concentra pe cele mai promițătoare. Proiectul inițial al lui Turing pentru Bombe se baza pe lucrările anterioare ale matematicienilor polonezi care au descifrat primii unele aspecte ale codului Enigma. Cu toate acestea, contribuțiile lui Turing și Welchman i-au îmbunătățit semnificativ capacitățile. Primele Bombe operaționale au fost construite la Bletchley Park, principalul centru britanic de spargere a codurilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Contribuțiile lui Alan Turing la criptanaliza mesajelor codificate cu ajutorul mașinii Enigma au avut un impact semnificativ asupra desfășurării războiului. Prin decodificarea acestor mesaje, Aliații au obținut informații vitale despre planurile strategice ale forțelor germane, ceea ce le-a permis să anticipeze mișcările inamicului și să îmbunătățească coordonarea operațiunilor militare.

De asemenea, munca lui Turing este considerată una dintre primele forme de calculatoare moderne datorită dezvoltării conceptului de algoritm și programare automată. Aceste realizări au pus bazele informaticii ca domeniu științific.

Succesul acestor eforturi este adesea creditat cu scurtarea războiului din Europa și salvarea a milioane de vieți. Estimările sugerează că realizările lui Turing și ale colegilor săi posibil să fi micșorat durata Celui de-al Doilea Război Mondial cu până la doi ani. Pentru contribuțiile avute în cel de-al Doilea Război Mondial, Alan a fost decorat cu OBE (Order of British Enpire) de către regele George al VI-lea.

În 1946, Turing a realizat un proiect pentru primul calculator electronic – Automatic Computing Engine (ACE), iar mai târziu, în 1950, a publicat lucrarea științifică intitulată Computing Machinery and Intelligence în care, printre altele, punea și întrebarea dacă într-o zi calculatoarele vor fi capabile să gândească în locul oamenilor, concepând o metodă de evaluare a inteligenței artificiale.

Această metodă a fost inițial denumită de Alan „jocul imitației”, pentru ca mai târziu să se transforme în „testul Turing”, devenind extrem de importantă pentru știința calculatoarelor.

Cu toate contribuțiile pe care le-a avut, în timpul vieții sale, Alan s-a confruntat cu probleme din cauza orientări lui homosexuale, care la acea vreme era ilegală în Marea Britanie. În 1952, Alan Turing a fost condamnat pentru „indecență gravă”, în urma relației pe care a avut-o cu un bărbat, iar pentru a scăpa de închisoare, matematicianul a fost de acord să urmeze un tratament medical menit să îi suprime libidoul.

Condamnarea lui Turing a avut efecte devastatoare asupra vieții și carierei sale. Și-a pierdut autorizația de securitate și s-a confruntat cu stigmatizarea societății din cauza orientării sale sexuale. Tragic, la 7 iunie 1954, Turing a murit otrăvit cu cianură. Avea doar 41 de ani. Deși o anchetă a stabilit că moartea sa a fost o sinucidere, unele dovezi sugerează că ar fi putut fi vorba de o otrăvire accidentală.

Sursa:

https://www.britannica.com/biography/Alan-Turing

Vă mai recomandăm să citiți și:

Originile Inteligenței Artificiale, de la Alan Turing la ChatGPT

O predicție faimoasă a lui Alan Turing, confirmată pentru prima dată prin experimente

Pedepsit în trecut de autorități, Alan Turing este onorat acum de Banca Angliei

Oamenii de știință au confirmat că teoria lui Alan Turing explică misterioasele „cercuri ale zânelor”