„Înmormântările de vampiri” dezvăluie teama oamenilor legată de întoarcerea morților printre cei vii

Morții, dacă ar fi să țineți cont de avertismentul înmormântărilor efectuate cu sute de ani în urmă, s-ar putea să nu rămână întotdeauna atât de liniștiți în mormântul lor.

Pe parcursul a peste 1.000 de ani, în diferite părți ale Europei, au avut loc înmormântări care păreau să îi țină pe morți la loc sigur în mormintele lor și să-i împiedice să revină printre cei vii.

Denumirea oficială a practicilor de acest tip este de rituri apotropaice de înmormântare. Neoficial, ele au un nume mai înfricoșător: înmormântarea vampirilor.

Polonia, unde riturile apotropaice erau comune în perioada medievală și post-medievală, are un folclor bogat în vjesci și upiór. În astfel de locuri au fost găsite înmormântări cu pietre grele așezate pe corp, lame înfipte în gât, părți ale corpului îndepărtate sau chiar țăruși înfipți în trunchi.

Ceea ce nu se știe cu exactitate este de ce se temeau cei vii, dacă de vampirism sau de o altă formă de revanșă, sau de o amenințare supranaturală.

Nu toți experții sunt de acord că înmormântările implică neapărat o credință în vampiri.

Istoricul și arheologul David Barrowclough de la Universitatea Cambridge din Regatul Unit a scris o lucrare în 2014 în care susține că alte interpretări sunt la fel de valide ca și noțiunea de înmormântare a vampirilor, dacă nu chiar mai mult, deoarece unele înmormântări sunt anterioare ideii de strigoi, așa cum o știm noi.

Iată câteva înmormântări misterioase ale vampirilor din istorie.

Cimitirul Copiilor

În Lugnano, Italia, se află un cimitir tragic din secolul al V-lea d.Hr. Se numește La Necropoli dei Bambini – adică, Cimitirul Copiilor. Niciuna dintre rămășițele excavate din cimitir nu aparține unor copii care au trăit după vârsta de 10 ani. În mod curios, toți au murit în același interval scurt de timp.

Prezența Plasmodium falciparum, cel mai mortal dintre paraziții care cauzează malaria, dezvăluie o catastrofă: o boală care a cuprins regiunea și a devastat populația, dintre care copiii sunt printre cei mai vulnerabili.

O înmormântare în special iese în evidență ca fiind ciudată. Cel mai în vârstă dintre cei înmormântați, a fost îngropat cu o piatră de mărimea unui pumn înfiptă între maxilare, cu urme de dinți pe piatră care indică faptul că aceasta a fost plasată în mod deliberat. Acest lucru a fost observat în alte înmormântări ale vampirilor și este interpretat ca o măsură de prevenire a învierii morților.

Se credea că sufletul, sau anima, ieșea din corp prin gură; oprirea căilor de ieșire ar fi fost o măsură de prevenire a reintrării sale în corp.

Piatra ar fi avut un alt scop

Este posibil să fi existat un alt motiv pentru introducerea unei pietre în gura morților, așa cum se poate observa într-o înmormântare din Veneția în secolele XVI sau XVII. În această perioadă, ciuma bubonică a răvășit orașul în mai multe focare, ucigând zeci de mii de locuitori.

O groapă comună descoperită și excavată pe insula de carantină Lazzaretto Nuovo în 2006-2007 a scos la iveală rămășițele unei femei care avea o cărămidă așezată în cavitatea bucală. Antropologii au crezut că este vorba de o înmormântare a unui vampir, cărămida fiind așezată astfel pentru a stopa cadavrul să mănânce rămășițele din jurul său și să-și recapete suficientă vitalitate pentru a părăsi mormântul și a răspândi mai departe ciuma.

Totuși, nu este complet clar dacă această înmormântare a fost tratată în mod deliberat în acest fel. O lucrare ulterioară a constatat că, de fapt, cărămida ar fi putut cădea în gura cadavrului în timp ce materialul se așezase peste corp, gura acestuia deschizându-se pe măsură ce țesutul conjunctiv se descompunea.

Un obiect ceremonial

O modalitate potențial sângeroasă de a preveni ridicarea morților a fost descoperită în Polonia. În satul Pień, în secolul al XVII-lea, mormântul unei femei tinere sugerează că cei care au îngropat-o se temeau.

Pe gâtul ei era înfiptă o seceră, o unealtă cu lamă folosită pentru recoltare. Și nici măcar nu era așezată orizontal – marginea lamei era îndreptată spre ea; dacă trupul s-ar fi mișcat vreodată din poziția sa, gâtul i-ar fi fost tăiat de la o ureche la alta, scrie ScienceAlert.

În plus, în jurul degetului mare de la picior se afla un lacăt triunghiular, un obiect ceremonial menit să împiedice întoarcerea decedatului pe tărâmul celor vii.

Lăsând la o parte accesoriile ciudate, tânăra femeie a fost îngropată cu grijă. Capul ei, îmbrăcat într-o bonetă de mătase țesută cu aur, a fost așezat pe o pernă. Deși cei care o plângeau s-ar fi temut de întoarcerea ei după moarte, se pare că a fost prețuită înainte de a muri.

Vampirii polonezi

Așadar, înmormântările de vampiri în Polonia par să fi fost deosebit de răspândite. O lucrare din 2014 investighează șase astfel de înmormântări printre 285 de persoane descoperite într-un cimitir din secolele XVII și XVIII din orașul Drawsko din nord.

Dintre aceste înmormântări, cinci aveau o seceră înfiptă în gât sau în abdomen pentru a descuraja ridicarea, în timp ce două aveau o piatră mare înfiptă în gât, deși nu este clar dacă aceasta era pentru a împiedica ridicarea, pentru a limita capacitatea de a mânca sau pentru a îndeplini ambele funcții.

Cercetătorii au descoperit că aceste înmormântări erau ale membrilor locali ai comunității Drawsko și nu fuseseră ținute separat de celelalte înmormântări din cimitir.

Cercetătorii cred că decesele ar fi putut fi rezultatul unei epidemii de holeră care făcea ravagii la acea vreme.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum să recunoaștem și să evităm vampirii emoționali?

Cum a ajuns REGINA exceselor Maria Antoaneta „flagelul şi vampirul francezilor”

Mormântul unui „vampir”, descoperit într-un fost palat din Polonia

„Vampirul din Polonia” a fost îngropat cu o seceră, pentru a nu se întoarce din morți