Singura femeie de culoare care a servit în armata americană în Primul Război Mondial

Femeile afro-americane au fost prezente de-a lungul istoriei Statelor Unite ale Americii, deși adesea au fost trecute cu vederea de contemporanii lor, ducând la o lipsă de vizibilitate și recunoaștere meritată. Omiterea lor, bazată pe motive rasiale și sexiste, a dictat de multe ori o soartă nedreaptă acestora, împingându-le la marginea societății. Prin urmare, poveștile, experiențele și realizările nu au fost popularizate așa cum poate ar fi trebuit, fiind ignorate sau minimalizate.

Însă, trebuie recunoscut faptul că multe femei afro-americane au jucat roluri semnificative în modelarea cursului istoriei americane, fie că a fost vorba de implicarea lor în mișcarea aboliționistă, mișcarea pentru drepturile civile sau mișcarea pentru dreptul la vot al femeilor. În acest sens, Sojourner Truth, Harriet Tubman și Rosa Parks au fost pioniere în lupta pentru libertate, egalitate și justiție, inspirând generații întregi datorită curajului, rezilienței și determinării lor.

• Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa,…
• Solstițiul de iarnă 2024. Tradiții vechi și noi pentru cea mai lungă noapte din an

În eforturile lor susținute de a scoate la lumină realizările unora dintre aceste femei eroine, cercetătorii și istoricii au evidențiat în lucrările lor nume precum Madam C.J. Walker, una dintre cele mai bogate femei autodidacte a vremii sale, Mary Mahoney, prima asistentă medicală afro-americană sau Renee Messelin, care a făcut parte din prima unitate de femei soldați americani care au servit în Primul Război Mondial. Povestea ei a devenit cunoscută abia la un secol după timpul său.

Tot istoricii au scos la lumină și o fotografie din martie 1918, făcută la Paris, în care Messelin poate fi văzută alături de alte două tinere în uniformă, în spatele lor aflându-se 30 de femei soldat, multe dintre ele cu ochii ațintiți spre cer pentru a se feri de artileria care se apropie. Fotografia a devenit celebră, dar foarte târziu a fost realizat faptul că Messelin era de culoare. Și asta din cauza faptului că însăși Renee a dorit să-și ascundă rasa, știind că armata nu accepta femei de culoare.

Forțele armate aveau reglementări stricte și practici discriminatorii care împiedicau persoanele din diverse medii să își servească țara. Astfel, în lumina politicilor discriminatorii ale armatei americane față de femeile de culoare, Renee Messelin a luat decizia dificilă de a-și ascunde identitatea rasială în dorința ei puternică de a-și servi țara în timpul Primului Război Mondial. Iar pentru a realiza acest lucru, Messelin a folosit mai multe strategii: a pretins că este o franțuzoaică, folosindu-și tenul deschis și fluența în limba franceză pentru a-i convinge pe ceilalți de presupusa ei naționalitate, și-a schimbat numele din Renee Messelin în Renee Meslin, care suna franțuzesc, și a evitat examinările atente, păstrând un profil scăzut și evitând situațiile care ar putea dezvălui adevărata sa identitate.

Povestea înrolării ei în armată a început, de fapt, în 1917, când șeful Forțelor Expediționare Americane, generalul John Pershing, ajuns la Paris, a realizat că oamenii instruiți aveau nevoie de un minut întreg pentru a transmite un apel telefonic. A expediat de urgență o telegramă la Washington, cerând organizarea și trimiterea în Franța „a unei forțe de telefoniste care să vorbească franceza și engleza la fel de bine. Toate ar trebui să fie în uniformă și să depună jurământul armatei”. Comunicatului i-a urmat o campanie de recrutare desfășurată în toată presa americană. Peste 700 de femei s-au oferit voluntare pentru cele doar 100 de locuri disponibile, printre doritoare aflându-se și Renee Messelin, fiica unor americani de culoare din Chicago.

Deși serviciile secrete ale armatei au analizat cu atenție candidaturile, au existat și scăpări. De exemplu, două surori din Berkeley i-au păcălit pe anchetatori să creadă că au 18 și 21 de ani, în loc de 16 și 18 ani, iar Messelin însăși și-a trecut orașul natal ca fiind Marsilia, profitând de faptul că se căsătorise cu un francez și învățase limba acestuia. Mai mult, la „interviu”, când a fost întrebată de adresa din Franța a mamei sale, a mințit, într-o franceză fermecătoare și impecabilă, că nu știe.

„În trei luni, a fost numită unul dintre cei patru supervizori ai lui Grace Banker, comandantul primei unități, fiecare dinte aceștia urmând să gestioneze o centrală telefonică în apropierea frontului sau în spatele liniilor. În timp ce se îmbarca într-un transport de trupe spre Franța, Messelin a cerut armatei să înregistreze ca persoană de contact în caz de urgență o prietenă din Chicago, doamna Mamie Rich – care era de fapt mama ei”. (National Geographic)

Odată ajunsă la Paris, Renee Messelin și-a făcut mai mult decât profesionist treaba, prin urmare a urcat constant în grad și s-a numărat printre femeile pe care armata a refuzat să le concedieze până la 10 luni după Armistițiu, mult după ce majoritatea bărbaților s-au întors acasă. Totuși, în ciuda realizărilor ei și aprecierilor primite din partea superiorilor, armata i-a refuzat până la urmă (la fel și celorlalte femei soldat) beneficiile veteranilor, iar în 1926 i-a fost șters numele de pe lista celor care au servit armata, în ciuda acelei fotografii din 1918.

Renee Messelin, care a făcut parte din Batalionul 52 Telegraf, al telefonistelor cunoscute sub numele de „Hello Girls”, a murit în 1977, înainte de a putea fi înmormântată cu un steag pe sicriu sau cu o piatră funerară corespunzătoare. (Hello Girls au luptat timp de 60 de ani, până în 1977, pentru a primi recunoaștere oficială ca veterane de război).

Sursa:

https://time.com/6989875/only-black-woman-in-us-army-wwi/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Matthew Henson, posibil primul explorator de culoare care a ajuns la Polul Nord

Whoopi Goldberg, a doua actriță de culoare care a primit Oscarul. „Sunt acolo unde sunt pentru că am crezut în toate posibilitățile”

Oprah Winfrey, prima americancă de culoare miliardară. „Nu devii ceea ce vrei, ci ceea ce crezi”

Dorothy Dandridge, primul star de culoare de la Hollywood. „Nu pot juca în rolul unei sclave”