În umbra celui mai mare lanț muntos din Australia de Sud, sub solul arid, se află o comoară fosilă care dezvăluie o istorie bogată a vieții pe Pământ. Fosilele descoperite în Parcul Național Nilpena Ediacara conservă un moment crucial în evoluția vieții: perioada în care organismele unicelulare au început să evolueze în cele mai vechi animale ale Pământului.
O descoperire recentă în această zonă, realizată de Scott Evans, profesor asistent de geologie la Universitatea de Stat din Florida (SUA), împreună cu o echipă de paleontologi de la mai multe instituții, a identificat un animal marin timpuriu, datând de aproximativ 555 de milioane de ani. Acesta ar putea fi unul dintre cele mai vechi animale ale Pământului.
Quaestio simpsonorum este primul animal care prezintă o asimetrie stânga-dreapta clar definită, un semn important al dezvoltării evolutive.
Concluziile echipei au fost publicate în Evolution & Development.
„Animalul este puțin mai mic decât o palmă de om și are o formă de semn de întrebare în mijlocul corpului, care face distincția între partea stângă și cea dreaptă. Nu există alte fosile din acea perioadă care să arate acest tip de organizare atât de clar. Acest lucru este deosebit de interesant, deoarece este și unul dintre primele animale capabile să se miște singure”, a explicat Evans.
Cercetătorii au afirmat că Quaestio se comporta ca un mic aspirator marin, consumând nutrienți din algele microscopice, bacterii și alte organisme, pe măsură ce se deplasa pe fundul oceanului. Microbii formau un strat organic, similar cu un strat de mucus bogat în nutrienți, care a fost conservat în texturile fosilelor din straturile de rocă din parc. Echipa a descoperit impresii clare ale fosilelor de Quaestio împreună cu urmele acestora în această textură fosilizată a stratului organic.
„Unul dintre cele mai incitante momente a fost atunci când am întors o rocă și am descoperit o fosilă de urmă în spatele unei fosile de Quaestio, un semn clar că organismul putea să se miște”, a spus Ian Hughes, student de biologie evolutivă la Universitatea Harvard (SUA) și membru al echipei de cercetare.
Echipa de cercetare include și oameni de știință de la Universitatea din California, Riverside, Muzeul din Australia de Sud și Universitatea din Adelaide, Australia.
Mary Droser, cercetătoare principală la Nilpena și profesoară de geologie la UC Riverside, a condus echipa în săpături în pustiul Australiei de peste 20 de ani. „Este incredibil de informativ în ceea ce privește desfășurarea vieții animale pe Pământ. Suntem singura planetă despre care știm că are viață, așa că, pe măsură ce căutăm viață pe alte planete, putem privi înapoi în timp pe Pământ pentru a vedea cum a evoluat viața aici”, a spus Droser.
Parcul Național Nilpena Ediacara a fost deschis pentru public la începutul anului 2023 și face parte dintr-un demers pentru a fi recunoscut ca sit UNESCO de Patrimoniu Mondial. Siturile UNESCO sunt considerate de valoare universală excepțională și sunt protejate printr-o convenție internațională. Cercetătorii au declarat că acest efort i se datorează în mare parte muncii și generozității lui Mary Lou Simpson, fondatoarea Fundației Flinders Ranges Ediacara, și a soțului ei, Antony Simpson, după care a fost numită specia Quaestio simpsonorum.
„Fiind cele mai vechi fosile de animale, biota Ediacara ne poate oferi o perspectivă valoroasă asupra proceselor de dezvoltare timpurie. Determinarea expresiilor genetice necesare pentru formarea acestor forme oferă o nouă metodă de evaluare a mecanismelor responsabile pentru începuturile vieții complexe pe această planetă”, a spus Evans.
Deși echipa a excavat această locație de zeci de ani, Quaestio a fost descoperit recent într-unul dintre cele mai noi situri de săpături din parc, într-un efort colaborativ cu voluntari de la Muzeul din Australia de Sud. Echipa de cercetare speră să continue reexaminarea siturilor din întregul parc, care se întinde pe aproape 61.000 de hectare, scrie Phys.org.
„Încă găsim lucruri noi de fiecare dată când săpăm. Chiar dacă acestea erau unele dintre primele ecosisteme animale din lume, erau deja foarte diverse. Vedem o explozie a vieții încă din primele momente ale istoriei evoluției animale”, a încheiat Hughes.
O descoperire surpriză a dezvăluit o linie genetică umană necunoscută
Cea mai veche scriere despre o eclipsă, descoperită într-un text de acum 6.000 de ani
Acum 400 de milioane de ani, un scorpion gigantic domina mările
Case mortuare unice din Epoca Fierului și a Vikingilor, dezgropate în Norvegia