Cum a fost primită victoria aliaților din Primul Război Mondial pe străzile Iașiului?

Toamna anului 1918 aducea colapsul forțelor Puterilor Centrale. Epuizate de efortul de război și zguduite de convulsii interioare, Puterile Centrale au solicitat una după alta încheierea unui armistițiu cu aliații. Demantelarea frontului a început în Balcani. Bulgaria a semnat armistițiul cu aliații la Salonic, în data de 29 septembrie. O zi mai târziu, la Mudros, Turcia semna și ea un armistițiu cu aliații. Dar cum erau privite toate aceste schimbări în România?

Refugiați la Iași încă din toamna anului 1916, Regele Ferdinand împreună cu partidele politice și principalele instituții ale statului își puneau toate speranțele în victoria aliaților. Pacea impusă României de Puterile Centrale, prin Tratatul de la București din 7 mai 1918, echivala practic cu o pierdere a independenței țării. Și din acestă cauză prăbușirea Frontului Balcanic al Puterilor Centrale a produs o mare bucurie la Iași, dar și restul României.

• Cum a intoxicat propaganda nazistă România
• Noor Inayat Khan, prințesa spioană. A strigat „Libertate” înainte să fie împușcată în cap de naziști

„De acum, evenimentele înaintau cu o iuțeală extraordinară spre deznodământul fatal; armistițiul turcesc, ieșirea din luptă a Austro-Ungariei, sforțările disperate ale sărmanului Împărat Carol de a-și salva monarhia, istorica monarhie a Habsburgilor, concesiile de ultima oră către popoarele lui, refuzul lui Wilson (Woodrow, președintele SUA, n.r.) de a trata cu Germania imperială a Hohenzollernilor, înlocuirea la Berlin a Principelui Max de Baden printr-un Guvern social-democrat, revoluția în Austro-Ungaria, abdicarea Împăratului Carol la Schönbrunn, în sfârșit – armistițiul de la Compiègne, fuga lui Wilhelm al II-lea în Olanda și prăbușirea tuturor monarhiilor din Germania.

Din Budapesta ne sosea discursul lui Vaida Voievod în Parlament. Semnalul emancipării fraților ardeleni. Când Brătianu ni l-a citit la întrunirea de la Mârzescu (Gheorghe, primar al Iașiului, n.r.), plângeam cu toții de emoție şi de bucurie”, scria Ion Gheorghe Duca, politician liberal aflat și el în refugiu la Iași.

Prăbușirea Puterilor Centrale și victoria aliaților a adus în România un adevărat entuziasm

Victoria aliaților a produs o explozie de entuziasm și bucurie la Iași. Străzile Iașiului au fost luate cu asalt de mulțimi de oameni care îl ovaționau pe regele Ferdinand. În Bucureștiul încă ocupat de trupele Puterilor Centrale, mulțimea de oameni insulta ofițerii germani și cerea unirea cu Transilvania.

„De la Paris ne veneau admirabilele discursuri ale lui Clemenceau, cele în care ca un laitmotiv reveneau mereu cuvintele din la Marseillaise (…). Victoria Aliaţilor era deplină, întrecea toate așteptările.

Politica noastră, politica pentru care jertfisem totul şi pentru care fusesem târâţi până şi pe banca acuzării triumfa într-o adevărată apoteoză. Eram totdeodată răsplătiți şi răzbunați. Nu voi uita ziua în care am avut certitudinea izbândei.

Emoția lui Brătianu (Ionel, n.r.), defilarea la el acasă de dimineață și până seara. Aclamațiunile mulțimii când Familia Regală a venit de la Bicaz (la Iași, n.r.). Regele înconjurat pe stradă şi dus în ovații până la Palatul din strada Lăpuşneanu. Manifestaţie şi contra-manifestaţie la Brătianu, entuziasm în toate colţurile şi în toate straturile sociale. Un adevărat delir. La București, mulțimea insultând pe ofițerii germani şi manifestând pentru rege și Ardeal.

Alexandru Marghiloman încă negocia cu Puterile Centrale

Din păcate nu toți oamenii politici percepeau corecte schimbările ce se produceau. Alexandru Marghiloman, prim-ministru filo-german, și principalul său sfetnic, Constantin C. Arion, încă negociau cu Puterile Centrale.

„Şi în mijlocul acestor evenimente epocale, Costică Arion continua să discute cu germanii care de fapt îşi făceau bagajele, iar Marghiloman ca şi când politica lui ar triumfa, dând ordin trupelor române să pătrundă în Bucovina unde revoluția izbucnise”, preciza I.G. Duca.

Calculele politice ale lui Marghiloman

Cât era de depășit de evenimente Alexandru Marghiloman o dovedește un document din Consiliul de Miniștri redactat pe 18 octombrie 1918.

Calculele lui Marghiloman erau în continuare legate de Germania și vedea în aliați un pericol pentru guvernul său. Erau calculele mărunte făcute de un politician care punea înaintea intereselor țării, interesele Partidului Conservator pe care îl conducea.

„Dacă Antanta (aliații, n.r.) va impune pacea va dori să aibă guvernul care a luptat cu ea (guvernul liberal condus de Ionel Brătianu, n.r.) (…) Nu cred că liberalii vor avea mai mult decât integritatea țării (integritatea frontierelor de până în 1916, n.r.).

Trebuie atunci să se știe că noi (guvernul filo-german condus de Alexandru Marghiloman, n.r.) am adus reintegrarea țării, dându-i în plus Basarabia, astfel ca să nu existe nicio legitimitate a readucerii liberalilor și ca să nu se poată lăuda ei că Tratatul din București (tratatul încheiat de România cu Puterile Centrale la București din 7 mai 1918, n.r.) s-a anulat.

Ca să se știe, trebuie luată față de Coroană o atitudine limpede în chestiunea ratificării (tratatului, n.r.). Obiectiv este bună pentru că scutește țara de suferință și dă României o prietenă (Germania, n.r.) la congres, politicește este bună pentru că salvează partidul care este indispensabil țării”, spunea Alexandru Marghiloman în ședința Consiliul de Miniștri din 18 octombrie 1918.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum a început revoluția rusă pe străzile Iașiului

I.G. Duca, provocat de vărul său la un duel cu pistoale în Copou: „A trebuit să ridic mănușa”

Iașiul, în pericol de a fi bombardat de bolșevici în Primul Război Mondial

„Ce are Iașiul deosebit de-l cântă poeții și-l preamăresc scriitorii?”