Bărbat îngropat cu pietre mari pe piept pentru a-l împiedica să „iasă din mormânt”, dezgropat în Germania

Arheologii au dezgropat mormântul unui bărbat acoperit cu pietre – aparent pentru a-l împiedica „să se ridice din morți” – în timp ce excavau în jurul unui loc de execuție din secolul al XVII-lea din Germania.

Mormântul, situat în apropierea orașului Quedlinburg din landul Saxonia-Anhalt, este unul din cel puțin 16 descoperite în locul unde criminalii erau executați prin spânzurare din anii 1660 până la începutul secolului al XIX-lea.

Teama de astfel de răzbunători în Europa a crescut între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, a declarat pentru Live Science Marita Genesis, un arheolog care conduce săpăturile în numele autorităților statului.

„Aceștia erau oameni care, probabil, au avut o moarte timpurie sau o moarte subită”, a spus ea. „A fost teama că s-ar putea întoarce pe tărâmul celor vii, așa că au fost luate diverse măsuri pentru a împiedica decedatul să facă acest lucru”.

„Astfel de măsuri ar putea include pulverizarea de tămâie, plasarea de cruci de lemn, legarea membrelor decedatului sau acoperirea acestora cu tufișuri”, a spus ea. În acest caz, bărbatul a fost îngropat pe spate, fără sicriu, iar pe piept i-au fost așezate pietre mari – o măsură „în mod evident menită să îl împiedice să se ridice din mormânt„, a spus Genesis.

Zeci de mii de locuri de execuție ar fi existat în Europa

Scheletul îngropat nu prezenta semne de execuție, deși spânzurarea și înecarea nu ar fi lăsat urme vizibile. Examinările ulterioare ar putea dezvălui modul în care a murit bărbatul.

Locul execuției a fost un „dealal spânzurătorii”, unde criminalii condamnați erau spânzurați și adesea îngropați, astfel încât nimeni să nu fie nevoit să transporte cadavrele pe distanțe lungi, a spus Genesis. Situl are cel puțin 16 morminte individuale și două „gropi de oase” care conțineau rămășițe perturbate de înmormântări ulterioare.

Unele dintre schelete prezintă răni provocate de obiecte ascuțite, care ar fi putut fi provocate în timpul torturii pe „roată” sau în timpul „spintecării”, o formă macabră de execuție rezervată celor mai răi criminali, scrie LiveScience.

Majoritatea decedaților, inclusiv „răzbunătorul”, au fost îngropați fără sicrie.

Scheletul îngropat nu prezenta semne de execuție

Însă una dintre înmormântările de la Quedlinburg este neobișnuită deoarece persoana a fost îngropată într-un sicriu de lemn, întinsă pe spate, cu mâinile așezate în fața ei. Arheologii bănuiesc că această persoană se sinucisese, ceea ce era văzut atunci ca un tip de crimă – astfel că legea cerea ca aceasta să fie îngropată într-un loc de execuție, a declarat Genesis.

Cu toate acestea, sicriul a arătat semne de îngrijire și compasiune în timpul înmormântării, iar trei mărgele de chihlimbar sugerează că un rozariu creștin a fost așezat lângă decedat.

Arheologii cred că zeci de mii de astfel de locuri de execuție trebuie să fi existat în Europa; multe au fost distruse în prezent de agricultură și dezvoltare urbană, dar puținele care au mai rămas sunt o sursă importantă de informații pentru arheologi.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Schelet vechi de 16.000 de ani, cristale și unelte de piatră descoperite în peșterile din Malaezia

De ce nu poate fi excavat cel mai complet schelet de neanderthalian găsit vreodată?

Noi schelete descoperite în Pompeii dezvăluie o catastrofă neștiută până acum

O boală eradicată în zilele noastre a fost găsită pe scheletele copiilor incași