Emile Berliner, inventatorul gramofonului

Emile Berliner (1851 – 1929) a fost un inventator american de origine german, cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul tehnologiei audio, una dintre cele mai notabile invenții ale lui fiind gramofonul, o invenție care a revoluționat modul în care sunetul era înregistrat și reprodus, punând bazele industriei muzicale moderne.

Născut la 20 mai 1851, în Hanovra, Germania, într-o familie de comercianți evrei, Berliner a fost unul dintre cei treisprezece copii ai lui Samuel și ai Sarahei Friedman Berliner. De la ambii părinți, Berliner și frații săi au moștenit un mare simț al integrității și o mândrie a realizărilor proprii. După absolvirea cursurilor în 1865, la vârsta de 14 ani, Emile Berliner a urmat inițial o carieră în comerț, nutrind în același timp o pasiune pentru inovație. Pentru a evita serviciul militar în timpul Războiului franco-prusac, Berliner a emigrat în Statele Unite în 1870. Stabilindu-se la Washington, a avut diverse slujbe zilnice, în timp ce noaptea își urmărea interesul pentru fizică, studiind în particular la Institutul Cooper. După o scurtă carieră ca vânzător ambulant în cadrul unei firme de îmbrăcăminte și accesorii pentru bărbați din Milwaukee, Berliner s-a mutat la New York, acolo unde obținuse un post de funcționar în laboratorul lui Constantine Fahlberg, descoperitorul zaharinei, experiența din laboratorul de cercetare având un impact foarte mare asupra lui Berliner care, la scurt timp, a decis că știința, cercetarea și invenția vor fi, negreșit, destinul său.

• Mormânt „barbar” vechi de 1.700 de ani, descoperit de-a lungul frontierei Imperiului Roman în Germania
• O nouă specie de dinozaur din Cretacic, descoperită în Spania

Însă în 1876 Berliner a revenit în Washington. În același an, când se sărbătorea centenarul american, au avut loc mai multe evenimente semnificative, printre ele numărându-se inclusiv o demonstrație a noului telefon al lui Alexander Graham Bell.

Era pentru prima dată când Berliner vedea acel instrument numit telefon, funcționalitatea lui impresionându-l peste măsură și, cuprins de entuziasm, s-a aventurat în studiul acestui dispozitiv fascinant, descoperind astfel că unul dintre punctele slabe ale sale era transmițătorul. Emile Berliner a început să lucreze singur la îmbunătățirea telefonului, folosindu-se doar de mintea sa ageră și cunoștinețele rudimentare în domeniul electricității și fizicii, în scurt timp crând un nou tip de emițător, pe care l-a numit emițător cu „contact liber”. Era un fel de microfon care creștea volumul vocii transmise.

Astfel, în 1877, la doar un an după ce Alexander Graham Bell a inventat telefonul, Emile Berliner a făcut un progres semnificativ în tehnologia telefoniei, dezvoltând un transmițător care putea funcționa și ca un receptor telefonic superior. Inovația lui Berliner a marcat o etapă importantă în evoluția tehnologiei de telecomunicații deoarece prin recunoașterea funcționalității duble a emițătorului ca receptor, a contribuit la îmbunătățirea eficienței și calității sistemelor de comunicații telefonice.

Descoperirea lui Berliner era uimitoare, așa că a ajuns până la urechile membrilor nou înființatei American Bell Telephone Company, odată ce tânărul și complet necunoscutul Emile Berliner a depus la Oficiul de Brevete documentele pentru invenția sa – noul emițător. Mai mult decât atât, compania s-a oferit să cumpere drepturile asupra invenției și să-l angajeze pe Berliner ca asistent de cercetare, Berliner lucrând pentru American Bell Telephone Company timp de șapte ani, mai întâi la New York și apoi la Boston.

În 1881, Berliner a devenit cetățean american și, în același an, s-a căsătorit cu o tânără de origine germană pe nume Cora Adler. Trei ani mai târziu, a decis să pornească pe cont propriu în calitate de cercetător și inventator, reușind cu această ocazie să-și împlinească visul de-o viață.

Ulterior, Berliner a adăugat și alte invenții la dezvoltarea telefonului, astfel că în 1887, Emile Berliner a adus o altă contribuție de importanță majoră, și anume discul plat al fonografului, începând să lucreze la acest aparat după ce a observat limitările fonografului lui Edison. A dezvoltat un sistem prin care vibrațiile sonore erau imprimate orizontal pe discuri din material rezistent, ceea ce oferea o calitate mai bună și o durabilitate superioară. Primul său disc de gramofon a fost realizat din zinc și ulterior din alte materiale precum celuloid ori șelac.

Invenția lui Emile Berliner nu doar că a revoluționat tehnologia audio, dar a schimbat și modul în care oamenii consumau muzica. Prin introducerea acestei „cutii magice”, aceștia au putut să asculte muzică acasă pentru prima dată, fără a depinde de interpretări live. În plus, Berliner a fondat compania „Berliner’s Gramophone Company” pentru comercializarea gramofoanelor sale, iar ulterior s-a asociat cu Eldridge Johnson pentru crearea „Victor Talking Machine Company”, care avea să devină una dintre cele mai mari companii de producție de gramofoane din lume. Aceste inovații au permis artiștilor să ajungă la un public mai larg și au contribuit la creșterea popularității muzicii în masă, deschizând de asemenea calea tehnologiilor audio ulterioare, inclusiv a celor care au dus la apariția CD-urilor și a formatelor digitale moderne.

Palmaresul de invenții al lui Emile Berliner este destul de impresionant. Printre altele, Berliner a inventat un tip de podea numit Parchet Carpet, plăci acustice  – reprezentate de un nou tip de țiglă care putea fi aplicată pe pereții existenți ai încăperilor –  printre clădirile care au adăugat aceste plăci se numără auditoriul Universității Drexel din Philadelphia, Teatrul Stanley din Jersey City, Biserica Messiah din Montreal, Teatrul Leicester din Londra, Teatrul Uptown din Philadelphia, Biserica Presbiteriană a doua din Pittsburgh și sala de consiliu a Trustului Portuar din Karachi, în ceea ce este acum Pakistanul.

Dincolo de tehnologia audio, Berliner s-a aventurat și în alte domenii, cum ar fi aviația. În 1908, a dezvoltat un motor de avion radial, iar în 1919 a explorat proiectarea elicopterelor alături de J. Newton Williams.

Emile Berliner a murit la 3 august 1929, la vârsta de 78 de ani.

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Emil-Berliner

https://www.loc.gov/collections/emile-berliner/articles-and-essays/emile-berliner-biography/

Vă recomandăm să citiți și:

Sully Prudhomme, primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură

Fără acest om, cărţile nu ar fi existat. Mecanismul inventat de el a rămas neschimbat de secole

Jakub Krystof Rad, inventatorul zahărului cubic. O afacere care a pornit de la un deget tăiat

Un zidar pe nume Fergus Suter, primul fotbalist profesionist din lume