În concediu cu mașina prin Europa, în vara anului 1914

Vara anului 1914 nu anunța nimic deosebit în Europa și cu atât mai puțin în România. Cei înstăriți erau doar cu gândul la locul în care își vor petrece lungul concediu de vară. Nimic nu le putea schimba planurile, nici chiar vestea asasinării la 28 iunie a prințului moștenitor austro-ungar Franz Ferdinand și a soției sale. În schimb, în România, se stingeau ecourile vizitei pe care țarul Nicolae al II-lea a făcut-o la Constanța la începutul lunii iunie.

Intrat de doar un an de zile în politica mioritică, Constantin Argetoianu era și el nerăbdător să plece într-un lung concediu prin Europa.

• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
• Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar…

Era perfect conștient că asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand și a soției sale Sofia de Hochenberg putea să tulbure atmosfera din Europa, dar nici el, și nimeni altcineva, nu a crezut la momentul atentatului că Europa și lumea întreagă va fi cuprinsă de patru ani lungi de război.

„Deşi mi-am dat seama că atmosfera se tulbura în Europa, nu am crezut o clipă că se va ajunge la război”

Vestea asasinării l-a surprins pe Argetoianu la moșia sa de la Breasta, unde încă încerca să deslușească motivul vizitei țarului Nicolae al II-lea la Constanța, dar se și pregătea să plece în concediu.

„Nemaifiind nimic important la ordinea zilei, am plecat la Breasta, unde m-a surprins vestea asasinării arhiducelui Franz-Ferdinand şi a soției sale Sofia de Hochenberg.

Deşi mi-am dat seama că atmosfera se tulbura în Europa, nu am crezut o clipă că se va ajunge la război. Aveam adânca convingere că nimeni nu va avea curajul să declare războiul, răspunderea era prea mare şi socoteam că se va merge până la marginea prăpastiei, dar că nu se va aluneca în prăpastie.

Am râs de cei care au judecat vizita Țarului Nicolae la Constanța ca un prodrom al învălmășelii ce se pregătea. Credeam a ști că sub această vizită politică se ascundea dorința unei încuscriri, de amândouă părțile. Era vorba de logodirea fiicei mai mari a împăratului cu prințul Carol şi o primă întâlnire de familie fusese astfel pusă la cale.

Înainte de toate, împăratul Nicolae era fericit să se regăsească, fie şi numai două zile, cu iubita lui verișoară Maria pentru care hrănea o admirație fără margini (…)”, își aducea aminte Constantin Argetoianu.

Prin Europa, cu „un automobil de toată frumusețea și de o putere neobișnuită”

După ce a făcut o scurtă analiză a situației, Argetoianu a luat hotărârea să plece în concediu cu mașina, mai ales că era fericitul posesor al unui automobil de excepție pentru acea epocă. Și ca să nu plece singur și-a luat și companioni cu el. Argetoianu își planificase un concediu de vis în stațiunea Karlsbad, mai cunoscută astăzi sub denumirea de Karlovy Vary.

„Cu toată electricitatea din aer, eram convins că, la Constanța, bătrânul Rege Carol şi necoptul împărat Nicolae vorbiseră mai mult de pace decât de război, pe care nimeni nu-l voia. Judecând, astfel, situația ca tulbure, dar nu periculoasă, deşi încordarea relațiilor dintre Austria şi Serbia creștea pe fiecare zi ce trecea, m-am hotărât să fac o călătorie de vacanță cu automobilul, ceea ce nu mi se întâmplase până atunci.

Mă aflam fericitul posesor al unui 90 H.P. Mercedes, cu caroserie deschisă, pe care-l adusesem de la Viena împreună cu șoferul lui, Fröschl. Şi cum eram singur, am luat cu mine şi pe feciorul meu, un italian, Giuseppe de Sanctis (Peppino), un nepot (zicea el) al lui Gabriele d’Annunzio, pripășit prin Bucureşti ca chelner şi care intrase de curând în serviciul meu. Inspirație fericită, căci m-a prins războiul la Karlsbad şi n-am mai putut scoate mașina din Austria: a trebuit să o las la Viena, unde, lucru de necrezut, am găsit-o neatinsă după încheierea păcii, aşa cum o așezasem în garajul lui Halphen.

Era un automobil de toată frumusețea și de o putere neobișnuită; mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă un neamț, spre pildă, ar fi lăsat o asemenea mașină într-un garaj din Bucureşti, numai o lună! Mă întreb, dar las pe fiecare cititor să răspundă…”, scria Argetoianu.

„Ultime clipe de euforie ale vieții dinainte” de război

Constantin Argetoianu a stat trei săptămâni la Karlovy Vary, unde s-a bucurat de toate binefacerile pe care le oferea celebra stațiune, dar și de excursiile pe care le făcea cu automobilul său.

„Îmi aduc aminte (…) de excursiile cu automobilul, cu bunul meu automobil care mi-a permis să plimb cucoanele frumoase din Karlsbad prin împrejurimi, până la Marienbad şi la Eger – de vizitele pe care le făceam către seară mumă-mi la Franzensbad şi de toate aceste ultime clipe de euforie ale vieții dinainte de 1914, clipe de felul cărora omenirea nu va mai întâlni altele (…)”.

Erau ultimele zile de pace de care se bucura Constantin Argetoianu și întreaga lume. La 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, declarație ce a marcat începutul Primului Război Mondial (1914-1918). Vestea declanșării războiului avea să îl surprindă pe Argetoianu la Karlovy Vary. Cu multe peripeții a reușit să se întoarcă înapoi în țară.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Românii care pleacă în concediu închiriază tot mai multe mașini

Câți români își vor petrece concediul „acasă”?

Câți dintre români au de gând să-și facă un concediu în țară în următoarele luni?

Unii angajați au început să-și ia concediu fără să le mai spună șefilor