Lady Jane Grey a fost o nobilă britanică, mai cunoscută în istorie pentru faptul că a devenit regină a Angliei pentru o foarte scurtă perioadă de timp, din 10 până în 19 iulie 1553 (adică doar nouă zile). Lady Jane Grey s-a născut în octombrie 1537 din Henry Grey, primul Duce de Suffolk, și Lady Frances Brandon. După linia maternă, a fost strănepoata lui Henric al VII-lea – rege al Angliei și lord al Irlandei de la preluarea coroanei, la 22 august 1485, până la moartea sa, în 1509. A fost primul monarh al Casei Tudor – alianță care o făcea pe Lady Jane Grey o potențială pretendentă la tron.
Lady Jane Grey a fost proclamată regină a Angliei după moartea regelui Eduard al VI-lea în iulie 1553. Domnia ei a durat, așa cum am menționat deja, doar nouă zile, de la 10 iulie până la 19 iulie 1553, domnie în urma căreia și-a atras numele de „Regina celor nouă zile”.
Urcarea pe tron a lui Lady Jane Grey a fost rezultatul unei manevre politice elaborate, având ca scop menținerea controlului protestant asupra monarhiei engleze. Situația politică din Anglia în acea perioadă era tensionată, prin această mișcare încercându-se anihilarea influenței catolice și susținerea Reformei Protestante.
În iulie 1553, regele Eduard al VI-lea al Angliei, un susținător fervent al Protestantismului, a murit fără a lăsa în urmă un moștenitor direct. Înainte de moartea sa, Eduard și consilierii lui au conceput un plan pentru a se asigura că tronul nu va cădea în mâinile prințesei Maria Tudor, catolică și fiică a regelui Henric al VIII-lea și a Ecaterinei de Aragon. În schimb, au desemnat-o pe Lady Jane Grey, verișoara lui Edward și o protestantă devotată, drept succesoare a acestuia.
Manevra politică a fost susținută și orchestrată de John Dudley, ducele de Northumberland, unul dintre consilierii de încredere ai regelui Eduard al VI-lea. Acesta a dorit să-și consolideze puterea și influența în continuarea Reformei Protestante și a văzut în Lady Jane Grey un instrument potrivit pentru atingerea acestui scop. Prin urmare, a convins consiliul regal și pe membrii familiei Grey să susțină urcarea pe tron a lui Jane Grey.
Astfel, în urma morții lui Eduard al VI-lea, Lady Jane Grey a fost proclamată regină a Angliei în iulie 1553. Totuși, domnia ei a fost de scurtă durată și instabilă. Maria Tudor, sora lui Eduard al VI-lea, a reușit să obțină sprijinul nobilimii și al populației, iar Jane Grey a fost detronată după numai nouă zile de la urcarea sa pe tron, domnia ei fiind considerată ilegitimă.
După urcarea sa pe tron, Maria I a inițiat o serie de măsuri pentru suprimarea protestantismului. A adoptat politici religioase conservatoare și a încercat să revină la autoritatea Papei în afacerile bisericii. Aceasta a dus la persecutarea protestanților și la executarea unora dintre liderii lor, ceea ce i-a atras renumele de „Maria cea Sângeroasă”.
Perioada de domnie a Mariei I a fost caracterizată de o reprimare religioasă intensă și de tensiuni religioase în Anglia. Cu toate acestea, politica ei religioasă a întâmpinat opoziție și a provocat nemulțumire în rândul unor segmente ale societății engleze. După moartea Mariei I în 1558, a fost succedată de sora sa mai tânără, Elisabeta I, care a reinstaurat protestantismul și a inițiat o perioadă de stabilitate și prosperitate cunoscută sub numele de „Epoca de Aur” elisabetană.
După ce Maria I a detronat-o pe Lady Jane Grey, aceasta din urmă a fost arestată și în cele din urmă condamnată la moarte. La vârsta de doar 16 ani, la 12 februarie 1554, Jane Grey a fost executată prin decapitare în Turnul Londrei.
Important de menționat este faptul că Jane Grey, în încercarea de a-și salva viața, a pledat vinovată pentru acuzațiile de trădare aduse împotriva sa. Însă participarea tatălui său, Henry Grey, la rebeliunea condusă de Thomas Wyatt împotriva reginei Maria I a schimbat definitive soarta condamnatei.
Maria I nu putea tolera existența unui precedent de rebeliune și de contestare a autorității sale. În plus, se pregătea de căsătoria cu prințul Filip al Spaniei și dorea să asigure stabilitatea și siguranța coroanei înainte de acest eveniment important. Astfel, la 12 februarie 1554, Jane Grey a fost decapitată în Tower Green, iar soțul ei, Guildford Dudley, a fost executat în Tower Hill.
Execuția lui Jane Grey a fost, așadar, parte a unei campanii de reprimare religioasă desfășurată de Maria I împotriva protestanților și a celor care o susținuseră pe Jane Grey. Cu toate că Jane a fost doar o marionetă în manevrele politice ale ducele de Northumberland și ale consilierilor săi, a fost considerată o amenințare potențială la adresa legitimității reginei Maria și a religiei catolice, însă moartea ei a stârnit simpatia și compasiunea unor oameni, inclusiv a unor nobili, care o vedeau ca pe o victimă inocentă a intrigilor politice. Astăzi, Lady Jane Grey este adesea amintită ca o figură tragică din istoria Angliei, fiind considerată una dintre cele mai enigmatice regine efemere ale țării.
Lady Jane Greu a fost căsătorită cu Lord Guildford Dudley, din 1553 și până în 1554, an în care au murit amândoi, fiind executați pentru înaltă trădare la ordinul Mariei I.
Sursa:
https://www.britannica.com/biography/Lady-Jane-Grey
Fu Mingxia, regina scufundărilor