Laboratorul unui alchimist renascentist a dezvăluit o surpriză

Când celebrul astronom renascentist din secolul al XVII-lea Tycho Brahe nu privea spre stele, își dedica timpul descifrării compoziției materiei de pe Pământ. Natura exactă a studiilor sale de chimie, însă, a rămas un mister. Ce secret dezvăluie laboratorul unui alchimist renascentist?

O echipă de cercetători de la Universitatea de Sud a Danemarcei și de la  Muzeul Național al Danemarcei a efectuat o analiză a câtorva fragmente de sticlă și ceramică recuperate din laboratorul unui alchimist renascentist acum 35 de ani, identificând indicii despre ce ar fi putut implica studiile sale de alchimie.

• Nicolae Ceaușescu și recordurile vânătorești
• Bucureștiul, sub bombele zeppelinelor germane

Pe patru din cele cinci fragmente din laboratorul lui Brahe s-au găsit niveluri îmbogățite de mai multe elemente: nichel, cupru, zinc, staniu, stibiu, tungsten, aur, mercur și plumb. Aceste descoperiri sugerează că aceste elemente, inclusiv aurul și mercurul, adesea folosite de alchimiști pentru tratarea bolilor, au fost utilizate intens în experimentele lui Brahe.

Ce elemente au fost găsite în laboratorul unui alchimist renascentist?

„Cele mai intrigante sunt elementele găsite în concentrații mai mari decât cele așteptate, indicând o îmbogățire și oferind informații despre substanțele utilizate în laboratorul alchimic al lui Tycho Brahe”, spune fizicianul și chimistul Kaare Lund Rasmussen, de la Universitatea de Sud a Danemarcei.

Spectrometria de masă a fost adaptată pentru analiza chimică, prin care moleculele eșantionului sunt transformate în ioni încărcați pentru a determina compoziția acestora, oferindu-ne indicii despre activitățile din laboratorul subteran de ultimă generație al lui Brahe, situat pe insula Ven, care îi aparține acum Suediei.

Cea mai intrigantă descoperire este prezența tungstenului. Acesta nu a fost identificat ca element până în 1781, deci ce rol avea el într-un laborator demolat cu aproape 200 de ani înainte? Este posibil ca tungstenul să fi fost separat din greșeală dintr-un mineral fără ca Brahe să înțeleagă natura sa necaracterizată. Alternativ, este posibil ca omul de știință să fi construit pe baza lucrărilor mineralogului german Georgius Agricola, care a făcut primii pași spre identificarea tungstenului în minereul de staniu, indică Science Alert.

„Poate că Tycho Brahe a auzit despre acest lucru și, astfel, știa despre existența tungstenului. Dar acest lucru nu este ceva ce putem ști sau afirma pe baza analizelor pe care le-am făcut. Este doar o posibilă explicație teoretică pentru prezența tungstenului în eșantioane”, spune Kaare Lund Rasmussen.

O perspectivă complexă asupra lumii

Brahe a trăit într-o epocă în care împărtășirea cunoștințelor experimentale nu era neapărat o normă, mai ales în domeniul alchimiei. El a împărtășit doar câtorva persoane această parte a cercetărilor sale, dar știm că lucra la dezvoltarea de medicamente pentru boli precum ciuma, sifilisul, lepra și febra.

Ca mulți dintre contemporanii săi, Brahe credea în corespondența dintre ceruri, Pământ și corpul uman; astfel, de exemplu, Soarele, aurul și inima împărtășeau caracteristici comune. De altfel, un studiu anterior al rămășițelor lui Brahe sugerează că el însuși ar fi putut lua aur ca formă de medicament.

„Ar putea părea ciudat că Tycho Brahe era implicat atât în astronomie, cât și în alchimie, dar când înțelegem viziunea sa asupra lumii, totul are sens”, spune curatorul Muzeului Național al Danemarcei, Poul Grinder-Hansen.

Cercetarea a fost publicată în revista Heritage Science.

Vă recomandăm să citiți și:

În urmă cu 120 ani se stingea din viaţă vizionarul care a propus reîntemeierea statului evreu pe teritoriul Palestinei

O navă vikingă a fost găsită cu ajutorul unui detector de metale

Autismul este legat de ADN-ul pe care strămoșii noștri l-au moștenit de la neanderthalieni

Secretele sacrificiilor mayașe de copii, descoperite cu ajutorul ADN-ului antic