Un tatu uriaș măcelărit arată că oamenii au ajuns în America de Sud mult mai devreme decât se credea anterior. Datate la aproximativ 21.000 de ani, resturile măcelărite reprezintă și unele dintre cele mai timpurii dovezi arheologice ale prezenței umane în zonele sudice ale continentului.
Oasele fosilizate au fost descoperite de-a lungul malurilor râului Reconquista, la nord-est de regiunea Pampeană din Argentina modernă. Ele îi aparțineau unei specii de glyptodonți, rude gigantice dispărute ale tatu, numită Neosclerocalyptus, care putea ajunge până la 2 metri în lungime și care, se pare, putea constitui o masă generoasă.
Arheologii de la Universitatea Națională din La Plata (Argentina) au găsit pe acest tatu uriaș măcelărit urme distinctive de tăieturi în jurul pelvisului, cozii și armurii corpului, realizate cu ajutorul uneltelor din piatră.
Americile au fost cândva bogate în megafaună care între timp a dispărut; aceasta cuprindea, printre altele, leneși uriași și o formă enormă de lamă. Multe dovezi sugerează că oamenii preistorici vânau aceste fiare gigantice, ducând la ideea că supravânarea a fost responsabilă pentru dispariția lor.
Datarea noilor resturi de Neosclerocalyptus între 21.090 și 20.811 ani este deosebit de semnificativă. În ultimele decenii, a existat o mare dezbatere despre momentul în care oamenii au migrat din Eurasia în Americi.
Estimările conservatoare sugerează că prima populare umană a Americilor a început cu cel puțin 16.000 de ani în urmă. Cu toate acestea, o serie lungă de studii recente a plasat mai în urmă acest interval de timp. Una dintre cele mai incredibile dovezi vine sub forma unor urme de pași umani din New Mexico, care au fost imprimante undeva cu între 23.000 și 21.000 de ani în urmă. Unii arheologi contestă această afirmație, dar ea a fost reafirmată ulterior de un alt studiu, subliniază IFL Science.
Descoperirea recentă a tatuului măcelărit confirmă că primii oameni au ajuns în Americi cu mult înainte de cu 16.000 de ani în urmă. Mai mult, dovezile arată că oamenii ajunseseră în sudul Americii de Sud cu mult înainte de această perioadă.
Consensul actual spune că oamenii au pășit pentru prima dată în Americi după ce au migrat din Siberia în Alaska de azi, traversând Beringia, un pod de uscat care exista în timpul ultimei ere glaciare, când nivelul mării era semnificativ mai scăzut. Probabil au avut loc numeroase valuri de migrație și, de-a lungul mileniilor, unele dintre aceste grupuri au început să se deplaseze mai spre sud, stabilindu-se în cele din urmă până în sudul Americii de Sud, la mii de kilometri depărtare de Beringia.
Arheologii și antropologii încearcă încă să pună cap la cap această poveste, iar descoperirea recentă a măcelăririi de-a lungul râului Reconquista se va adăuga cu siguranță la dezbatere.
„Dovezile studiului pun în discuție intervalul de timp pentru prima populare umană a Americilor, de 16.000 de ani”, a spus Miguel Delgado, autorul principal.
Noul studiu este publicat în jurnalul PLOS ONE.
Cel mai vechi vin din lume, descoperit într-un mormânt roman din Spania
Un nou studiu răstoarnă o veche teorie despre Insula Paștelui
Arheologii din Cehia au scos la suprafață o structură monumentală uriașă