Analizele ADN arată ce ar fi cauzat colapsul populației de fermieri din Epoca de Piatră

ADN-ul antic extras din oase și dinți sugerează că ciuma ar fi avut un rol în colapsul populației de fermieri din Epoca de Piatră.

Contrar teoriilor anterioare, ciuma ar fi putut diminua populațiile Europei cu mult înainte de marile epidemii de ciumă din Evul Mediu, arată noi cercetări publicate în revista Nature.

• O bătălie legendară a romanilor a durat doar câteva săptămâni, nu ani, au descoperit arheologii
• Panica stârnită de apariţia „întâiului drum de fier românesc”

În secolul al XIV-lea, ciuma a devastat populația Europei în timpul așa-numitei „Ciume Negre”, luând viața a aproape o treime din populație.

Însă ciuma a ajuns în Scandinavia cu câteva mii de ani mai devreme și, în ciuda mai multor teorii care sugerau contrariul, ciuma ar fi putut provoca o epidemie, conform noilor cercetări de la Universitatea din Copenhaga (Danemarca).

În colaborare cu cercetători de la Universitatea din Gothenburg (Suedia), cercetătorii de la Globe Institute au analizat ADN-ul din dinți și oase antice ale 108 indivizi care au murit acum 5.000 de ani.

Ce a cauzat declinul populației de fermieri din Epoca de Piatră?

„Analizele arată că 18 dintre acești indivizi, 17%, erau infectați cu ciumă în momentul morții. Mai mult, rezultatele noastre sugerează că cea mai tânără tulpină de ciumă identificată ar fi putut avea potențial epidemic”, spune Frederik Seersholm, care a condus analiza ADN-ului.

Acest lucru înseamnă că ciuma de atunci ar fi putut contribui la colapsul populației de fermieri din Epoca de Piatră la sfârșitul Neoliticului, cunoscut sub numele de declinul neolitic. Această scădere a populației a cauzat dispariția unei mari părți a populației agricole din Scandinavia și nord-vestul Europei în doar câteva secole, acum 5.000 de ani.

„Nu putem încă dovedi că exact așa s-a întâmplat. Dar faptul că acum putem arăta că ar fi putut să se întâmple în acest fel este semnificativ. Cauza acestui declin al populației, pe care îl cunoaștem de mult timp, a fost întotdeauna subiect de dezbatere”, spune Seersholm.

Materialul arheologic analizat provine în principal din morminte de trecere din Suedia, dar unul dintre indivizi este dintr-un mormânt de piatră din Stevns, Danemarca.

O metodă specială de analiză

Analizele au fost realizate folosind o metodă numită „deep shotgun sequencing”, care le permite cercetătorilor să extragă informații extrem de detaliate din material arheologic, chiar dacă ADN-ul antic este adesea grav deteriorat sau degradat. Cercetătorii au examinat ADN-ul din materialul dentar și osos din perioada neolitică, studiind atât relațiile familiale, cât și bolile indivizilor.

„Am reușit să realizăm o cartografiere cuprinzătoare a liniilor de ciumă și o descriere detaliată a altor microbi din datele ADN. În același timp, prin aceste analize, am putut examina ADN-ul uman de la o perspectivă largă la una locală și chiar la nivel individual, obținând o imagine a organizării sociale care exista atunci”, spune profesorul asociat Martin Sikora, de la Globe Institute, care este și el implicat în studiu.

Faptul că 17% dintre indivizii al căror ADN a fost analizat aveau ciumă indică faptul că ciuma era comună în Scandinavia în timpul Epocii Târzii a Pietrei, scrie Phys.org.

Ciume este o posibilă cauză a scăderii populației de fermieri din Epoca de Piatră

Într-una dintre familiile analizate, cel puțin trei focare de ciumă au fost observate de-a lungul a șase generații în familia pe care cercetătorii au reușit să o cartografieze.

„Chestiunea posibilelor relații de rudenie dintre indivizii ale căror oase și dinți au fost găsite în mormintele megalitice a fost dezbătută de cel puțin 200 de ani. Au existat multe teorii și speculații, dar acum, datorită ADN-ului, avem date”, spune Karl-Göran Sjögren, profesor asociat de arheologie la Universitatea din Gothenburg, care a fost, de asemenea, implicat în noul studiu.

Seersholm crede că noile rezultate resping teoriile anterioare care sugerau că declinul populației nu ar fi putut fi cauzat de ciumă.

„În legătură cu declinul populației la sfârșitul Neoliticului, au fost sugerate atât războaie, cât și focare de boli infecțioase, inclusiv ciumă. Au existat mai multe teorii care implicau ciuma, și una dintre ele sugera că ciuma nu ar fi putut provoca o epidemie, dar această presupunere nu mai este valabilă”, spune Seersholm.

Vă recomandăm să citiți și:

O tabără militară asiriană distrusă de „îngerul Domnului” a fost găsită, susține un om de știință

Arheologii au descoperit o gravură care sugerează că un alt mare templu a existat unde se află astăzi Partenonul

Dinozaurul Lokiceratops are cele mai impresionante coarne descoperite până acum

Arheologii din Ungaria au scos la lumină comori religioase rare