În ciuda a două secole de săpături și de investigații arheologice, doar trei obiecte au fost recuperate din Marea Piramidă din Giza. Cunoscute colectiv sub numele de Relicvele Dixon, acest trio de artefacte a fost descoperit în 1872 de Waynman Dixon și James Grant; totuși, încă nu se știe exact ce sunt acestea.
Cei doi au dat peste aceste antichități în timp ce explorau un puț de aerisire care duce din Camera Reginei, situată în interiorul Marii Piramide, cunoscută și sub numele de Piramida lui Khufu. Ziarele din vremea descoperirii sugerau că obiectele recuperate din Marea Piramidă din Giza ar putea fi unelte folosite în construcția acestui reper iconic, însă funcția exactă a acestor obiecte antice rămâne un subiect de dezbatere chiar și astăzi.
După ce a părăsit Egiptul, Dixon a păstrat două dintre obiecte, ambele fiind acum găzduite de British Museum din Londra. Aceste două antichități constau dintr-o mică bilă de piatră și un obiect de cupru în formă de cârlig, asemănător unei cozi de porumbel. Conform muzeului, obiectele par a fi unelte care ar fi putut fi folosite de muncitorii constructori, deși este posibil și să fi fost plasate în piramidă pentru a-i permite spiritului regelui Khufu să părăsească camera și să călătorească spre viața de apoi.
Grant, pe de altă parte, a păstrat a treia relicvă, un fragment de lemn de cedru lung de 13 centimetri, care a fost odată parte a unui obiect mai mare din piramidă. În anii 1940, fiica lui Grant a donat obiectul Universității din Aberdeen, dar acesta nu a fost corect clasificat și a dispărut imediat, potrivit IFL Science.
Abia în 2019 cercetătorii au dat peste obiect, care era ascuns într-o cutie de trabucuri din colecția asiatică a Universității. La mai bine de șapte decenii după ce au preluat acest obiect antic, egiptologii au avut în sfârșit șansa să-l studieze, datările cu radiocarbon relevând că a fost realizat între anii 3341 și 3094 î.Hr., cu peste 500 de ani înainte de construirea Marii Piramide.
În ciuda acestei revelații, arheologii încă nu pot spune cu certitudine ce este obiectul, deși unii au propus că ar putea fi parte a unei rigle de măsurare folosită în timpul construcției Marii Piramide. În mod natural, ar ajuta dacă cercetătorii ar putea accesa obiectul mai mare din care provine acest fragment, deși acesta este în prezent blocat într-o cavitate inaccesibilă din piramidă și a fost văzut ultima dată folosind o cameră robotică în 1993.
Pielea bizară a unui dinozaur este o „bijuterie” de fosilă. Ce secrete ascunde?
Două schelete dezvăluie pedepsele crunte aplicate în China acum 2.500 de ani
Sfânt sau ucigaș cu sânge rece? Adevărul mai puțin știut despre Constantin cel Mare