Arheologii încearcă să înțeleagă de ce o războinică medievală a fost îngropată alături de 23 de călugări

În timpul excavării unui castel din Spania, arheologii au făcut o descoperire surprinzătoare: o războinică medievală înmormântată alături de mai mult de 20 de călugări. Conform unui nou studiu, aceasta a murit în luptă, la fel ca bărbații din jurul ei.

„Ar trebui să ne-o imaginăm ca pe o războinică medievală de aproximativ patruzeci de ani, de circa 1,5 metri înălțime, nici robustă, nici subțire și abilă cu sabia”, a declarat coautoarea studiului Carme Rissech, cercetătoare în Departamentul de Științe Medicale de Bază la Universitatea Publică din Tarragona (Spania).

Cercetătorii au găsit rămășițe umane în timpul excavării unui cimitir din cadrul castelului fortificat Zorita de los Canes din Guadalajara. Înmormântările datează dintre secolele XII și XV, o perioadă de conflicte religioase și politice complexe între grupurile creștine și islamice din Peninsula Iberică.

Cum au murit o războinică medievală și 23 de călugări?

Conform studiului, publicat în jurnalul Scientific Reports, multe dintre schelete prezintă răni violente, chiar mortale, incluzând un „număr semnificativ de răni penetrante și traumatisme contondente”, la nivelul craniilor și zonelor pelviene, cel mai probabil primite în bătălie.

Pe baza analizei rămășițelor femeii, se pare că ea a murit în luptă, ca și călugării, deoarece oasele ei nu prezintă semne de regenerare în jurul rănilor. Acești călugări războinici aparțineau Ordinului de Calatrava, fondat în Spania în 1158. Acest ordin, asemănător Templierilor, avea sarcina de a proteja Calatrava la Vieja, un oraș aflat la granița disputată dintre teritoriile creștine și musulmane.

În secolul al XIII-lea, nobilii locali au început să-i furnizeze ordinului bani și oameni. De exemplu, mulți dintre recruții ordinului, în special cavalerii și sergenții de rang înalt, erau recrutați din nobilimea joasă și conducerea urbană, notează studiul. Deși cavalerii Ordinului de Calatrava depuneau jurăminte de sărăcie, ei continuau să se ospăteze ca nobilii, confirmă studiul.

Cercetătorii au stabilit sexul războinicei studiind pelvisul și craniul, cele mai comune și de încredere părți ale corpului pentru stabilirea sexului biologic.

Dieta războinicilor

Analizând izotopii diferiți, adică versiunile de azot din oasele de la Zorita de los Canes, oamenii de știință au determinat, de asemenea, că dieta călugărilor era bogată în carne de pasăre și pește marin, preferate și accesibile elitelor sociale iberice.

Consumul ridicat de pește sugerează faptul că călugării respectau restricțiile religioase privind carnea, au scris autorii studiului.

Spre deosebire de bărbați, femeia consuma mult mai puține proteine, a arătat analiza izotopilor. Acest lucru sugerează că ea provenea probabil dintr-o clasă socială inferioară față de călugări.

O ipoteză este că femeia era o servitoare în castel și a luat armele pentru a-l proteja în timpul bătăliei, lucru care a dus în cele din urmă la moartea ei. Totuși, oasele ei nu arată semnele de uzură tipice muncii de servitoare.

„Cred că aceste rămășițe îi aparțin unei războinice, dar este nevoie de analize suplimentare pentru a determina în ce măsură această femeie este contemporană cu ceilalți cavaleri”, a spus Rissech.

Vă recomandăm să citiți și:

Când a apărut primul dinozaur cu sânge cald?

Un cercel de aur a dezvăluit o poveste devastatoare de acum 2.200 de ani

Au fost descoperiți primii strămoși ai scorpionilor, ai păianjenilor și ai crabilor potcoavă

Cel mai vechi virus uman, descoperit în oase de neanderthalian