În 1927, un inventator american pe nume Philo Farnsworth avea să uimească lumea printr-o realizare revoluționară, reușind să transmită prin aer cu succes imaginea unei linii drepte. Doi ani mai târziu, Farnsworth și-a îmbunătățit proiectul, obținând ceva mai remarcabil – transmiterea unei imagini a soției sale, eveniment care, de fapt, a marcat nașterea televiziunii așa cum o cunoaștem astăzi și asta în ciuda faptului că John Logie Baird este cel căruia i se atribuie adesea invenția televiziunii. Dar despre Baird, vom scrie cu altă ocazie.
Philo Farnsworth s-a născut la 19 august 1906, în Beaver, Utah, într-o familie modestă, el fiind cel mai mare dintre cei cinci frați. Deși a crescut într-un mediu rural, a manifestat de mic o atracție față de educație și știință, aprofundând teoria moleculară a materiei, electronii și teoria lui Einstein.
În adolescență, a imaginat un sistem care să poată capta imagini în mișcare și să le transmită fără fir, viziune pe care a reușit să o concretizeze în 1927 când, la vârsta de 21 de ani, a transmis cu ajutorul invenției sale imaginea liniei drepte despre care am menționat la început, procedeu cunoscut sub numele de „disector de imagine”, dispozitiv care a convertit lumina într-un semnal electronic, deschizând astfel calea pentru revoluția televiziunii.
Farnsworth a inventat sistemul de televiziune complet electronic, care utiliza un tub catodic de raze catodice (CRT) pentru a captura și a afișa imagini în mișcare. Metoda lui Farnsworth a implicat utilizarea acestui dispozitiv numit disectorul de imagini, care separa imaginea în linii orizontale și o convertea în semnale electrice. Aceste semnale erau apoi transmise prin intermediul unui circuit electronic, cunoscut sub numele de „tubul de transmitere”, către un receptor aflat la distanță, unde erau reconstruite într-o imagine vizibilă pe un ecran CRT.
Mai devreme, în timpul liceului, Philo Farnsworth se remarcase deja datorită unei idei ingenioase, odată cu dezvoltarea unui sistem de semaforizare cu ajutorul căruia putea controla semnalizarea traficului la intersecțiile din orașul său natal. (În 1924 s-a înscris la Universitatea Brigham Young, dar a părăsit-o la sfârșitul celui de-al doilea an, imediat după moartea tatălui său). Deoarece familia sa nu dispunea de suficiente resurse financiare pentru a-i susține studiile universitare, Farnsworth a fost nevoit să caute alte modalități de se dezvolta intelectual. Astfel, și-a procurat o serie de manuale și publicații științifice și a studiat independent, continuând să-și perfecționeze cunoștințele în domeniul fizicii și al electricității.
În anii 1920, conceptul de televiziune se afla încă în stadii incipiente de dezvoltare. La acea vreme, termenul „televizor” se referea la un dispozitiv care scana mecanic o imagine printr-un disc rotativ găurit și care proiecta apoi o reproducere mică și instabilă a imaginii scanate pe un ecran sensibil la lumină. Dar acest sistem de scanare mecanică era limitat în ceea ce privește capacitățile și calitatea reproducerii imaginii.
În ceea ce-l privește pe Philo Farnsworth, el avea o viziune diferită asupra tehnologiei televiziunii, imaginând un tub cu vid care putea reproduce electronic imagini prin lansarea unui fascicul de electroni, linie cu linie, pe un ecran sensibil la lumină. Conceptul lui Farnsworth a marcat un progres semnificativ în tehnologia televiziunii, deoarece a deschis calea pentru sistemele electronice de televiziune care puteau oferi imagini de o calitate superioară și o performanță mai fiabilă în comparație cu metodele de scanare mecanică utilizate la acea vreme.
Invenția televiziunii electronice a lui Philo Farnsworth a avut un impact profund asupra societății și comunicării, transformând televiziunea dintr-un dispozitiv mecanic rudimentar într-un mediu electronic sofisticat, capabil să furnizeze conținut vizual de înaltă calitate telespectatorilor din întreaga lume, iar viziunea și inovația lui Farnsworth au pregătit terenul pentru dezvoltarea sistemelor moderne de difuzare a programelor de televiziune, care au devenit parte integrantă a vieții de zi cu zi.
Însă la momentul în care Philo Farnsworth a prezentat invenția sa revoluționară, au existat și câteva critici aduse televiziunii și sistemului său. De exemplu, scepticismul față de viabilitatea comercială. Unii oameni de știință și experți în domeniu au considerat că televiziunea nu va avea un succes comercial și că nu există o cerere suficientă pentru acest tip de tehnologie, mai ales că în acele vremuri radioul era principalul mijloc de transmitere a informațiilor și divertismentului și mulți nu puteau concepe că televiziunea ar putea concura cu succes cu această tehnologie. Apoi, erau întrebările cu privire la calitatea imaginii și sunetului. Primele sisteme de televiziune aveau limitări tehnice, ceea ce ducea la o calitate redusă a imaginii și sunetului, asta ducând la neîncrederea în utilitatea și calitatea televiziunii. De asemenea, un alt aspect criticat a fost capacitatea sistemului de televiziune a lui Farnsworth de a transmite semnale pe distanțe mari fără degradarea semnalului. La început, televiziunea a fost limitată la transmisii pe distanțe relativ scurte, iar acest lucru a ridicat îndoieli cu privire la viabilitatea sa pe termen lung și la posibilitatea de a deveni un mijloc de comunicare la nivel global.
Pe lângă toate acestea, în ciuda inovațiilor sale revoluționare și a progreselor semnificative în tehnologia televizorului, Philo Farnsworth s-a confruntat cu dificultăți în obținerea recunoașterii pe care o merita și din cauza faptului că a refuzat oferte tentante de a-și vinde brevetele și invențiile către mari companii tehnologice ale vremii, alegând să-și înființeze propria sa companie, Farnsworth Television and Radio Corporation, în încercarea de a-și păstra controlul asupra propriei invenții și de a-și urmări propriile sale viziuni de dezvoltare.
Decizia lui de a se dezvolta independent de alte companii l-a costat pe plan financiar. Companii mari, cum ar fi RCA (Radio Corporation of America), au intrat pe piața televiziunii, cu resurse financiare și influență considerabile pentru a domina industria, Farnsworth întâmpinând dificultăți în a face față concurenței și a obține sprijinul financiar necesar pentru a se dezvolta și a-și comercializa invenția într-un mod eficient.
De ce a preferat Farnsworth să lucreze singur? În primul rând, Farnsworth era un inventator pasionat și avea o viziune clară și unică asupra potențialului televiziunii. Dorea să-și dezvolte propriile idei și să-și controleze propriile invenții, fără a fi restricționat de cerințele și direcția impuse de o altă companie. Avea încredere în valoarea și importanța invenției sale și credea că își poate duce propriul vis la îndeplinire prin controlul deplin al procesului de dezvoltare și comercializare.
În al doilea rând, Farnsworth a fost influențat de experiențele nefericite ale altor inventatori care și-au vândut invențiile către companii mari. A observat cum aceștia au pierdut controlul asupra propriilor lor invenții și au obținut recompense financiare limitate în comparație cu profiturile enorme realizate de companiile care au preluat invențiile. Farnsworth a dorit să evite această situație și să-și păstreze libertatea de a-și dezvolta și de a-și exploata invenția în mod independent.
În plus, a crezut că dacă își menține controlul asupra invenției, poate obține mai multe beneficii financiare și recunoaștere pe termen lung.
Totuși, în 1930, în același an în care Farnsworth a primit un brevet pentru televizorul său complet electronic, acesta a fost vizitat de Vladimir Zworykin de la RCA, care inventase un televizor ce folosea un tub catodic (1928) și un tub de cameră complet electric (1929). Între cele două companii s-a dus o bătălie pentru brevete care a durat mai bine de zece ani, în urma căreia RCA i-a plătit lui Farnsworth 1 milion de dolari pentru licențe de brevete pentru dispozitivele de scanare, focalizare, sincronizare, contrast și control al televizorului.
Între timp, imaginea de televiziune a cunoscut progrese considerabile. La Londra, în 1936, BBC a introdus imaginea de „înaltă definiție”, iar în SUA, în 1941, au avut loc transmisiunile color. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, compania lui Farnsworth a avut probleme în a ține pasul, astfel că în 1949 a fost vândută către ITT.
Philo Farnsworth a depus peste 300 de brevete pe parcursul carierei sale în diverse domenii tehnologice. De la sistemul său de televiziune electronica în 1930, invenție ce a reprezentat o contribuție semnificativă la dezvoltarea televiziunii deschizând calea pentru tehnologia modernă de transmisie și recepție a imaginilor, până la brevetele pentru o serie de sisteme de televiziune color, pentru radio și comunicații, contribuind la dezvoltarea tehnologiilor de transmisie fără fir și chiar fuziune nucleară. (Philo Farnsworth a fost unul dintre primii oameni care s-au implicat în cercetarea și dezvoltarea fuziunii nucleare ca sursă potențială de energie. Deși invențiile sale în acest domeniu nu au avut un impact practic imediat și nu au dus la dezvoltarea unei centrale nucleare funcționale, ele au reprezentat contribuții importante în ceea ce privește conceptele și tehnologiile asociate fuziunii nucleare. Una dintre inovațiile lui Farnsworth a fost reactorul de fuziune bazat pe magnetohidrodinamică (MHD), pe care l-a brevetat în 1945. Acest reactor se baza pe utilizarea unui câmp magnetic puternic pentru a controla și a dirija plasmele de hidrogen necesare pentru procesul de fuziune nucleară. Ideea din spatele reactorului MHD era de a obține o eficiență mai mare și un control mai bun asupra procesului de fuziune). El a inventat, de asemenea, primele tuburi catodice reci, primul microscop electronic simplu, a folosit undele radio pentru a obține direcția (numite ulterior radar) și lumina neagră pentru a vedea noaptea. În anii 1960 a lucrat la televizoare cu destinație specială, rachete și la utilizarea pașnică a energiei atomice.
Dar în timp ce Farnsworth făcea progrese în tehnologia televiziunii, John Logie Baird, un inventator și antreprenor scoțian, lucra neobosit la dezvoltarea unui sistem de televiziune, în 1928, intrând și el în istorie prin realizarea primului televizor color.
Unul dintre motivele principale pentru care Baird s-a impus în fața lui Farnsworth a fost simțul său dezvoltat pentru afaceri. Baird a recunoscut potențialul comercial al televiziunii și a căutat în mod activ parteneriate și investiții pentru a-și extinde și îmbunătăți afacerile. În schimb, Farnsworth a refuzat ofertele profitabile de cumpărare a brevetelor sale și a decis să își înființeze propria companie, Farnsworth Television and Radio Corporation.
Philo Farnsworth s-a stins din viață la 11 martie 1971, de pneumonie, lăsând în urmă o moștenire importantă în lumea științei și tehnologiei, în prezent fiind considerat pe bună dreptate unul dintre adevărații părinți ai acestui mediu transformator – televiziunea.
În 1983, Philo Farnsworth a fost omagiat de Serviciul Poștal al SUA prin emiterea unui timbru poștal pe care era imprimat chipul său.
Surse:
https://www.invent.org/inductees/philo-taylor-farnsworth
https://www.britannica.com/biography/Philo-Farnsworth
https://lemelson.mit.edu/resources/philo-farnsworth
Hans Christian Orsted, pionierul electromagnetismului
Frații Montgolfier, inventatorii balonului cu aer cald. Pionierii zborului cu echipaj uman
Hermann Julius Oberth, vizionarul și pionierul zborurilor spațiale născut în România