Descoperirea speciei Buronius manfredschmi este foarte neobișnuită, deoarece se pare că specia a trăit alături de o altă maimuță mare.
Antropologii au identificat recent doi dinți fosilizați și o singură rotulă care par să aparțină unei specii de maimuță mare nemaiîntâlnite până acum: Buronius manfredschmi, cu o greutate estimată la doar 10 kilograme.
Rămășițele au fost dezgropate la situl Hammerschmiede din sud-estul Germaniei, într-un strat datat la sfârșitul epocii miocene, în urmă cu aproximativ 11,6 milioane de ani.
Micuța maimuță nu a fost singurul hominid care a trăit aici în această perioadă. Între 2015 și 2018, cercetătorii care au săpat în situl fosilic Hammerschmiede au descoperit rămășițele lui Danuvius guggenmosi, o altă specie de primată care mergea pe două picioare.
Judecând după diferența de mărime, cercetătorii cred că aceste două maimuțe duceau un stil de viață foarte diferit. Rotulele și dinții lui Buronius sugerează că erau cățărători pricepuți în copaci care se hrăneau cu alimente moi, cum ar fi frunzele, în timp ce Danuvius avea o postură surprinzător de dreaptă, sugerând că își petrecea cea mai mare parte a timpului pe sol.
Ocupând nișe diferite, cele două specii au reușit să împartă un habitat fără a intra în competiție directă pentru resurse, la fel ca în cazul relației dintre gibonii și urangutanii moderni care împart habitatele din Borneo și Sumatra.
Descoperirea lui Buronius face din Hammerschmiede singurul sit miocen din Europa despre care se știe că are mai mult de o specie de maimuță dispărută.
Cercetătorii consideră că noul lor studiu ar trebui să încurajeze și alte persoane să reexamineze fosilele din alte situri europene și să dezvăluie potențial mai multe exemple de comportament de coabitare, scrie IFL Science.
În prezent, maimuțele mari trăiesc doar în pădurile tropicale din Africa Centrală și Asia de Sud-Est. Europa a găzduit cândva mai multe specii de maimuțe mari, dar toate au dispărut în timpul Miocenului târziu, o perioadă cuprinsă între 11,63 milioane și 5,33 milioane de ani în urmă.
Schimbările climatice locale au fost, probabil, lovitura de grație. În urmă cu aproximativ 9 milioane de ani, pădurile din Europa s-au retras și au fost înlocuite de pășuni, schimbând drastic habitatul și aprovizionarea cu hrană a maimuțelor din regiune.
Se știu foarte puține lucruri despre noua specie Buronius, dar se poate specula că au căzut victime ale acestei schimbări climatice, împreună cu celelalte primate din Europa.
Noul studiu este publicat în revista PLoS ONE.
„Procesul maimuţei”. Un profesor a ajuns în faţa judecătorilor pentru că l-a predat pe Darwin
Maimuțele urlătoare din Mexic cad moarte din copaci din cauza căldurii extreme
Maimuțele au umor? Iată ce a descoperit un studiu!
S-a aflat de ce a dispărut cea mai mare maimuță care a trăit vreodată!