Ce au descoperit arheologii după ce au studiat ceaunele din Epoca Bronzului?

Ceaunele din Epoca Bronzului din Mongolia au fost folosite pentru a face cârnați acum 2.700 de ani, conform unei cercetări recente. Ce ingredient special era folosit la aliment?

Potrivit autorilor studiului, sângele adunat de la animale era probabil procesat în cârnați care ar fi putut semăna cu budinca neagră sau cu morcela, preparate care continuă să fie atât apreciate, cât și disprețuite de consumatori din întreaga lume.

Consumul de sânge pe stepele Eurasiei din Epoca Bronzului este menționat într-un număr mic de surse scrise despre triburile nomade Xiongnu, despre care se spune că ar fi băut sângele crud. Cu toate acestea, cercetătorii suspectează că aceste relatări erau probabil ușor neadevărate și că aveau scopul de a dezumaniza locuitorii stepelor, prezentându-i ca fiind barbari.

Ceaunele din Epoca Bronzului ar fi fost folosite pentru a produce sângerete

Pentru a înțelege mai bine obiceiurile culinare ale acestor păstori antici, cercetătorii au analizat proteinele găsite pe ceaunele din Epoca Bronzului, două la număr, descoperite de păstori în nordul Mongoliei. Rezultatele au indicat că vasele erau umplute în principal cu sânge aparținând unei game variate de specii de bovine și, posibil, unor animale sălbatice.

„Deși este posibil ca sângele să fi fost colectat pentru consum crud sau în scopuri ritualice, credem că este mai probabil să fie un aspect al preparării alimentelor”, scriu autorii studiului.

„Utilizarea acestor vase ca recipiente pentru colectarea și păstrarea sângelui se aliniază bine cu modul în care se fac sângereții în procesarea modernă a alimentelor”, adaugă aceștia, potrivit IFL Science.

Punând aceste descoperiri în perspectivă, autorul studiului Shevan Wilkin a explicat că „aceste paralele cu vremurile moderne, împreună cu relatări istorice bine fundamentate despre dieta și practicile de sacrificare din regiune, sugerează că procesarea sângelui a fost o parte tradițională a culturii alimentare din Mongolia”.

Ceaunele conțineau și urme de lapte de yak

Cercetătorii au detectat, de asemenea, urme de peptide dintr-o proteină din zer găsită în laptele de yak, indicând faptul că păstorii de pe stepele mongole domesticiseră deja aceste animale robuste acum 2.700 de ani.

În prezent, există o incertitudine considerabilă cu privire la momentul exact în care a început păstoritul de yaci, gravurile ambigue din Epoca Bronzului sugerând că animalele ar fi putut fi utilizate în această perioadă, deși creaturile reprezentate în aceste opere de artă nu au coada stufoasă și părul lung caracteristic speciei și, prin urmare, ar putea reprezenta un animal complet diferit.

Conform lui Wilkin, descoperirea acestor proteine din zer ajută la clarificarea dezbaterii, deoarece „arată că yacii au fost domesticiți și mulși în Mongolia mult mai devreme decât se presupunea anterior”.

În ceea ce privește scopul acestui lapte, autorii spun că „rămâne neclar de ce aceste proteine au fost recuperate dintr-un vas care părea să fi fost folosit în principal pentru colectarea sângelui”.

„Este posibil, și chiar probabil, ca laptele sau un produs procesat din lapte să fi fost fie în mod intenționat, fie accidental, încorporat în vas în timpul colectării sângelui, gătitului sau procesării”, completează aceștia.

Studiul este publicat în jurnalul Scientific Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

Statuile de pe Insula Paștelui riscă să fie „pierdute” pentru totdeauna

O arahnidă care trăia în urmă cu 300 de milioane ani avea picioare cu spini

Un cod misterios din templele asiriene antice, în sfârșit elucidat

Pielea bizară a unui dinozaur este o „bijuterie” de fosilă. Ce secrete ascunde?