Emmanuel Macron, cel mai tânăr președinte al Franței. „Cel mai bun mod de a-ți permite un costum este să lucrezi”

Emmanuel Macron, (n. 21 decembrie 1977, Amiens, Franța), bancher și om politic francez, devenit la 39 de ani președinte al Franței (la data de 7 mai 2017), este prima persoană din istoria celei de-a V-a Republici care a câștigat președinția fără sprijinul socialiștilor sau al gauliștilor fiind, de asemenea, cel mai tânăr șef de stat al Franței de la Napoleon I. În 2002, Macron a fost reales în funcție, ocazie care i-a adus un nou record – primul președinte francez din ultimele două decenii care a câștigat un al doilea mandat.

Revista Time l-a plasat în numărul din aprilie 2018 în topul „Celor mai influenți 100 de lideri ai lumii”.

• O bătălie legendară a romanilor a durat doar câteva săptămâni, nu ani, au descoperit arheologii
• Panica stârnită de apariţia „întâiului drum de fier românesc”

Soția sa, Brigitte Macron, fostă Brigitte Trogneux (cu care s-a căsătorit în 2007) i-a fost cândva profesoară de franceză și de teatru la școala unde, de altfel, Macron era coleg de an cu unul dintre copiii acesteia.

Provine dintr-o familie de medici

Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron s-a născut la 21 decembrie 1977, la Amiens, un oraș din nordul Franței, tatăl, Jean-Michel Macron, fiind profesor de neurologie, iar mama, Françoise Noguès-Macron, medic.

Macron a urmat cursurile unui prestigios liceu din oraș, La Providence, acolo unde s-a dezvoltat pasiunea lui pentru literatură și teatru, mai apoi studiind filozofia la Universitatea Naterre din Paris, după care afacerile publice în cadrul Sciences Po. În 2004 a absolvit École nationale d’administration, o pepinieră pentru viitorii funcționari publici și politicieni ai Franței, perioada petrecută la ENA expunându-l la mecanismele interne ale guvernului și oferindu-i o bază solidă în elaborarea politicilor.

Cum a făcut primele milioane de euro?

Primul rol semnificativ al lui Macron a venit odată cu alăturarea în cadrul Inspection Générale des Finances (IGF), o agenție guvernamentală responsabilă cu auditul și consilierea în materie de politică economică, această experiență pregătindu-l pe Macron pentru inițiativele sale politice de mai târziu.

Într-o întorsătură surprinzătoare a evenimentelor, Macron a părăsit temporar serviciul public pentru a se aventura în sectorul privat, angajându-se la Rothschild & Cie Banque, o bancă de investiții proeminentă, unde și-a stabilit rapid reputația de bancher abil. Cea mai notabilă realizare a sa în această perioadă a fost facilitarea achiziționării de către Nestlé a diviziei de nutriție infantilă a Pfizer – o tranzacție care i-a pus în evidență abilitățile de negociere. Achiziția, care a fost în valoare de 12 miliarde de dolari, se pare că i-a adus lui Macron 2,9 milioane de euro pentru rolul pe care l-a avut în cadrul acestei tranzacții.

Ascensiunea fulminantă a lui Emmanuel Macron către proeminența politică a început cu decizia sa de a părăsi lumea finanțelor și de a se întoarce în serviciul public. În 2016, Macron a fondat mișcarea politică En Marche! (În mișcare!) cu scopul de a oferi o alternativă de centru la diviziunea politică tradițională stânga-dreapta din Franța.

Drumul către viața politică

În 2017, Emmanuel Macron și-a anunțat candidatura la președinția Franței, campania sa a punând accentul pe teme precum optimismul, inovație și unitatea europeană. În ciuda scepticismului inițial din partea autorităților, elocvența și statutul de „outsider” al lui Macron au rezonat cu un spectru larg de alegători.

Într-o întorsătură istorică, Macron a devenit cel mai tânăr președinte din istoria Franței, la vârsta de 39 de ani, învingând-o pe candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen în turul doi al alegerilor. Victoria sa a semnalat o îndepărtare de politica tradițională a partidelor și o dorință pentru o conducere nouă.

Macron, politician cu viziuni de centru, a declarat la un moment dat că scopul său nu este de a convinge oamenii să fie de dreapta ori de stânga, ci de a uni poporul francez.

A lucrat pentru Francois Hollande, președintele Franței între 2012 și 2017

Emmanuel Macron, care în 2012 s-a ocupat de campanie prezidențială a lui Francois Hollande, a fost ministru al Economiei, Industriei și Afacerilor Digitale în Franța din august 2014 până în august 2016, în perioada în care a deținut această funcție implementând diverse reforme și politici economice menite să stimuleze economia franceză, să promoveze inovarea și să abordeze problemele legate de șomaj. Mandatul lui Macron ca ministru al economiei a fost o piatră de hotar în cariera sa politică care l-a condus în cele din urmă la funcția de președinte al Franței în mai 2017. Tot în perioada în care a fost ministru, Macron a dezvoltat așa-numita „Lege Macron”, care urmărea să zdruncine economia prin reforma muncii, care a trebuit să fie forțată să treacă prin Adunarea Națională cu ajutorul unei măsuri parlamentare controversate și care a dus la mai multe zile de proteste.

A demisionat din această funcție la 30 august 2016 anunțând că dorește să se ocupe de pregătirile pentru o candidatură la prezidențiale. „Sunt hotărât să fac totul pentru ca valorile, ideile și acțiunile noastre să transforme Franța începând de anul viitor”, spunea Emmanuel Macron la acel moment, citat de CNN. La 16 noiembrie 2016, a declarat oficial că va candidat la președinția Franței.

Pălmuit și lovit cu un ou în cap

În timpul mandatului, Macron s-a confruntat cu o serie de provocări care i-au pus la încercare leadershipul și viziunea. Administrația sa a abordat probleme de la reforma muncii și terorism până la schimbările climatice și pandemia COVID-19. Deciziile politice ale lui Macron au stârnit atât admirație, cât și controverse, reflectând angajamentul său față de o schimbare transformatoare.

CNN trece în revistă, pe scurt, momentele notabile punctate de Macron de la alegerea sa ca președinte al Franței.

La patru luni după învestirea în cea mai înaltă funcție a statului, Macron este lovit cu un ou în cap în timp ce efectua o vizită la un târg agricol din Paris, iar în iunie 2021 a fost pălmuit de un bărbat din mulțime, când se adresa publicului în timpul unei vizite în sud-estul Franței.

În timpul alegerilor prezidențiale, Macron, în primul tur de scrutin, obține peste 23% din voturi, iar candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen puțin sub 22%. La 5 mai 2017, cu mai puțin de 48 de ore înainte de al doilea și ultimul tur al alegerilor prezidențiale, Macron este victima unei „operațiuni de piraterie informatică masivă și coordonată”, în urma căreia aproximativ 14,5 gigaocteți de e-mailuri, documente personale și informații legate de afacerile sale sunt postate pe site-ul de partajare de texte, Pastebin, prin intermediul unor linkuri către peste 70.000 de fișiere.

La 7 mai 2017, Macron câștigă alegerile în fața contra candidatei sale Le Pen cu peste 66% din voturi, devenind astfel președintele Franței.

La 29 mai 2017, Emanuelle Macron îl întâlnește pe Vladimir Putin, președintele Rusiei, printre punctele de discuție pe care le-a avut în agendă aflându-se și solicitarea către Putin de a înceta o presupusă represiune împotriva homosexualilor din Cecenia.

23 iunie 2017 are loc mediatizata întâlnire dintre Macron și fostul guvernator al Californiei, actorul Arnold Schwarzenegger, cei doi abordând subiecte legate de schimbările climatice. Într-un clip în care cele două personalități apar împreună și pe care Schwarzenegger l-a postat pe Twitter, Macron declara că împreună cu Shwarzenegger vor „face planeta măreață din nou”, acesta fiind sloganul de campanie al președintelui american Donald Trump.

La 3 iulie 2017, a fost făcut public de către purtătoare de cuvânt a Parchetului din Paris faptul că poliția a reușit să dejoace un complot de asasinat împotriva lui Macron, atentat care ar fi avut loc, conform autorităților franceze, în timpul unei parade de Ziua Bastiliei din Paris, suspectul fiind un tânăr de nici 30 de ani, un naționalist autointitulat de dreapta. De altfel, în perioada mandatului președintelui Macron (și chiar înainte) Franța s-a confruntat cu momente delictate și tensionate declanșate de câteva atacuri numite teroriste. În octombrie 2020, au fost ucise trei persoane, iar altele rănite de un atacator înarmat cu un cuțit, la o biserică din Nisa. În iunie 2019, două persoane s-au aflat la un pas de moarte după ce au fost atacate în fața unei moschei din Brest, vestul Franței. În decembrie 2018, cel puțin două persoane au murit și mai multe au fost rănite, scrie Agerpres, în urma unui schimb de focuri efectuat în aproprierea unui târg de Crăciun din Strasbourg, iar în octombrie 2018, un bărbat a fost ucis și alți doi grav răniți într-un schimb de focuri într-un bar din Tolouse. Tot în octombrie, cu o zi înaintea acestui incident, au fost împușcate două persoane (din fericire nu mortal) în Champs-Elysées din Paris de către doi bărbați aflați pe o motocicletă. În septembrie 2018, mai multe persoane au fost rănite după ce au fost atacate cu un cuțiT și o bară metalică de către un bărbat. Incidentul s-a întâmplat în Paris. În 2018, au mai avut loc trei alte atentate, în urma cărora șapte persoane și-au pierdut viața, iar la 20 aprilie 2017, cu trei zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța, un polițist și-a pierdut viața și alți doi au fost răniți în urma unui schimb de focuri efectuat pe bulevardul Champs-Elysées din Paris.

La 10 decembrie 2018, Macron răspunde la săptămânile de proteste violente într-un discurs televizat, afirmând că demonstrațiile au fost „inacceptabile” și „nu vor fi îngăduite în niciun fel”, în același timp venind cu propuneri privind mai multe reforme sociale, printre care și creșterea salariului minim. Protestele, cunoscute sub denumirea Mișcarea „Vestelor Galbene” au fost declanșate de anunțul făcut de Guvern privind scumpirea carburanților.

La 3 decembrie 2019, în timpul unui briefing de presă din cadrul summitul-ui NATO de la Londra, Macron, prin intervenția sa, avertizează că Europa se confruntă cu „moartea cerebrală a NATO” cauzată de indiferența americană față de alianța transatlantică, declarații care l-au intrigat pe Trump calificând comentariile lui Macron drept „urâte” și „insultătoare”. Macron a ieșit în față cu aceste declarașii după ce administrația Trump retrăsese forțele americane din nordul Siriei în noiembrie aceluiași an, o mișcare neîmbrățisată de cei mai mulți dintre membrii NATO.

La 2 octombrie 2020, Macron atrage din nou atenția prin comentariile pe care le face. De data aceasta, aflat într-o vizită în Les Mureaux, o suburbie din nord-vestul Parisului, Macron afirmă că „islamul este o religie care se confruntă în prezent cu o criză în întreaga lume” menționând despre un plan de combatere a  „separatismul islamist”.

La 21 octombrie 2020, în timpul unui eveniment național în memoria profesorului Samuel Paty, decapitat într-un atac terorist într-o suburbie din nordul Parisului, după ce le-a arătat elevilor săi, în timpul unei lecții, caricaturile controversate de la Charlie Hebdo, Macron îl laudă pe profesor pentru „pasiunea sa pentru cunoaștere”, continuând că, deși Franța nu se va opri din a „iubi dezbaterile, argumentele rezonabile, știința și controversele sale, nu va renunța la caricaturi, la desene”, chiar dacă alții vor înceta să o facă.

Macron a cunoscut o scurtă creștere de popularitate în aprilie 2019, când un incendiu a afectat grav Catedrala Notre-Dame și a lansat o campanie de strângere de fonduri care a adus sute de milioane de dolari pentru repararea și reconstruirea emblematicului monument din Paris.

În iunie 2021, Emanuelle Macron devine victima unui act de violență într-un discurs efectuat în timpul unei vizite în sud-estul Franței. Președintele este pălmuit de un bărbat din public, ulterior agresorul primind patru luni de închisoare.

În septembrie 2021, președintele american Joe Biden și Emanuelle Macron, într-o convorbire telefonică, după ce o criză diplomatică majoră a explodat între cei doi aliați de lungă durată din cauza unui acord de dotare a Australiei cu submarine cu propulsie nucleară.

La 24 aprilie 2022, Emanuelle Macron devine primul președinte francez reales în ultimii 20 de ani.

La 1 decembrie 2022, președintele Biden îi găzduiește pe Macron și pe soția sa la Casa Albă.

În aprilie 2023, Macron s-a adresat națiunii, prezentând trei proiecte în încercarea de a trece peste problema nepopulară a reformei pensiilor și pentru a calma tensiunile din interiorul Franței.

„După ce s-a confruntat cu situații dificile, de la crize externe, precum Covid-19 și războiul din Ucraina, până la tulburările create de propriile decizii, inclusiv protestele Vestelor Galbene și reforma foarte contestată a sistemului de pensii, Macron a lăsat furtuna să se calmeze înainte de a se adresa publicului francez”, scria www.lemonde.fr care a adăugat că „prin formatul său clasic de discurs de 15 minute, Macron a reușit să treacă rapid de la subiectul reformei sistemului de pensii, care a fost aprobată vineri seară. În contextul în care 1 mai, Ziua Muncii în Franța, se apropie cu pași repezi, Elysée și-a menținut poziția potrivit căreia legislația este necesară și că protestele din stradă au dezvăluit o frustrare mult mai amplă dincolo de creșterea vârstei de pensionare la 64 de ani. Am auzit în demonstrații o opoziție față de reforma pensiilor, dar și o dorință de a găsi un sens în muncă, de a îmbunătăți condițiile, de a avea cariere care să permită progresul în viață, a declarat Macron înainte de a se referi la furia (…) față de creșterea prețurilor, la benzină, la alimente…”: „Nimeni, mai ales eu, nu poate ignora aceste strigăte de justiție socială”.

La finalul lunii decembrie 2023, Emmanuel macron l-a susținut public pe actorul francez Gerard Depardieu după ce acesta a fost acuzat de 13 de viol și agresiune sexuală, acuzațiile fiind de asemenea expuse într-un documentar televizat șocant. Ca răspuns la aceste acuzații, ministrul francez al culturii, Rima Abdul Malak, a anunțat că o „procedură disciplinară” va fi inițiată împotriva lui Depardieu de către Înaltul Comandament al Legiunii de Onoare. Într-un interviu acordat postului francez de televiziune France 5, președintele Emmanuel Macron și-a exprimat sprijinul pentru actor, declarând că Franța este mândră de Gérard Depardieu și de contribuțiile sale la scena culturală a țării. Macron a subliniat că nu se va angaja într-o „vânătoare de oameni” injustă și și-a reiterat credința în prezumția de nevinovăție până la dovedirea vinovăției. „El a făcut ca Franţa să fie cunoscută, marii noştri actori, marele noastre personaje, în întreaga lume. Franţa se mândreşte cu el. (…)Puteţi să acuzaţi pe cineva, este posibil să existe victime, dar există de asemenea o prezumţie de nevinovăţie”.

Surse:

https://edition.cnn.com/2017/05/21/europe/emmanuel-macron-fast-facts/index.html

https://www.britannica.com/biography/Emmanuel-Macron

https://edition.cnn.com/2021/09/27/europe/france-emmanuel-macron-egg-intl/index.html

https://www.theguardian.com/world/2023/jul/05/emmanuel-macron-uphill-battle-to-achieve-lasting-order-deeply-divided-france

Vă mai recomandăm să citiți și:

Emmanuel Macron a avertizat că securitatea Europei este „în joc” pe câmpul de luptă din Ucraina

Miss Franța 2024, hărțuită pe Internet. Emmanuel Macron a sărit în ajutorul ei

„Toate statele europene” sunt în pericol din cauza „terorismului islamist”, a spus Emmanuel Macron

„Steagul rusesc nu poate exista” la Jocurile Olimpice de la Paris, spune Emmanuel Macron