Roxelana, sclava prizonieră care a devenit soția lui Suleiman I. Kösem Sultan, femeia cu cel mai înalt rang din istoria otomană

Hürrem Sultan, cunoscută și sub numele de Roxelana, născută în 1502 în Rutenia (acum parte a Ucrainei), capturată și transformată în sclavă de către tătarii din Crimeea, ajunsă concubină în haremul sultanului Suleiman Magnificul al Imperiului Otoman după care una dintre soțiile sale legale, a fost una dintre cele mai puternice și influente femei din istoria otomană și o figură proeminentă și controversată a perioadei sale.

(Suleiman Magnificul, cunoscut și sub numele de Suleiman I, a fost sultanul Imperiului Otoman din 1520 până în 1566. Este renumit pentru campaniile sale militare și pentru contribuțiile semnificative la dezvoltarea culturală și arhitecturală a imperiului).

• Secretele sacrificiilor mayașe de copii, descoperite cu ajutorul ADN-ului antic
• Oasele fosilizate arată cum erau îngrijiți copiii neanderthalieni cu sindrom Down

Hürrem Sultan nu s-a limitat doar la statutul de soție și favorită a lui Suleiman, dar era și o femeie extrem de inteligentă și implicată atât în viața sultanului, cât și a treburilor administrative ale Imperiului. A participat activ la afacerile politice și a acționat în calitate de consilier al sultanului Soliman, având grijă de corespondența diplomatică, inclusiv scrisorile către regele polonez Sigismund al II-lea Augustus.

Roxelana i-a născut Sultanului Suleiman șase copii (cinci fii și o fiică), printre ei aflându-se inclusiv Selim al II-lea, care mai târziu va deveni el însuși sultan.

Potrivit documentelor, Hürrem era mai educată, mult mai puțin vulgară și, de asemenea, mult mai conservatoare decât toate celelalte prezențe feminine de la palat. Pe lângă aceste calități, și nemailuând în calcul faptul că se afla în grațiile sultanului, Roxelana trebuia să facă față atacurilor și invidiilor de la palat. Femeile din harem încercau constant să o otrăvească ori să-i ucidă copiii, transformându-i zilele într-o continuă luptă pentru supraviețuire într-un loc care din Rai i-a devenit Iad.

Relația dintre Roxelana și Suleiman a fost una controversată, deoarece a sfidat normele și tradițiile existente la curtea otomană.

Roxelana a deținut titlul de Haseki Sultan, ceea ce a reprezentat o abatere semnificativă de la tradiția otomană, fiind prima consoartă imperială care a primit un astfel de titlu. Înainte de ea, sultanii otomani se căsătoreau numai cu femei aristocrate străine și libere, care nu primeau un titlu oficial în afara celui de „concubină”. Hürrem Sultan a fost prima femeie care a primit oficial titlul de Haseki Sultan, care înseamnă „sultanul favorit” ori „sultanul iubit”, titulatură care o plasa într-o poziție unică și de prestigiu în cadrul haremului și al curții imperiale și prin care Suleiman îi recunoștea oficial statutul ei ca soție legală cu o anumită autoritate și influență în cadrul imperiului otoman.

Roxelana s-a născut în jurul anului 1505 în orașul Rohatyn, care făcea parte din Regatul Poloniei la acea vreme. A fost capturată de tătarii din Crimeea în timpul unui raid și, în cele din urmă, a fost vândută ca sclavă la Istanbul (fostul Constantinopol), capitala Imperiului Otoman.

Călătoria către Istanbul ar fi fost, fără îndoială, dificilă și periculoasă, mai ales având în vedere condițiile și tratamentul la care erau supuse persoanele înrobite în acea perioadă. Sclavia era o instituție dură și dezumanizantă, iar sclavii erau adesea victimele unor circumstanțe dificile, inclusiv maltratări.

Deși specificul experiențelor timpurii ale Roxelanei nu este documentat pe larg, este clar că ea a reușit să depășească adversitățile și, în cele din urmă, să aibă un impact semnificativ asupra sultanului Suleiman, dar și a istoriei otomane.

Concubinele din harem, inclusiv Roxelana, au fost supuse unei instruiri și educații alese pentru a-și îndeplini îndatoririle importante față de imperiu. Se aștepta de la ele să posede nu doar frumusețe fizică, ci și inteligență și cunoștințe despre obiceiuri și politic, toate acestea fiind calități vitale pentru niște concubine aflate la curtea otomană vând în vedere faptul că rivalitățile și concurența erau predominante între membrii, mai ales membrele, haremului.

Spre deosebire de curțile europene, unde căsătoriile cu prințese străine erau frecvente, sultanii otomani alegeau concubine sclave pentru a naște potențiali moștenitori. Această practică asigura faptul că loialitatea concubinei ar fi fost dedicată exclusiv fiului ei și imperiului, fără a exista niciun fel de loialitate conflictuală față de o țară natală. Statutul și viitorul unei concubine erau asigurate odată ce aceasta năștea un fiu, deoarece devenea mama unui potențial moștenitor al sultanatului. În calitate de mamă, nu putea fi vândută și era eliberată automat la moartea stăpânului ei, dobândind un statut și un „salariu” mai mare în cadrul haremului.

Lipsa unui sistem strict de primogenitură în Imperiul Otoman însemna că toți fiii sultanului erau, în esență, rivali la tron, după moartea sultanului, succesiunea fiind adesea determinată prin lupte sângeroase între fiii supraviețuitori

Roxelana a avut un impact de durată asupra tradițiilor și dinamicii puterii din palat, prin inteligența, ambiția și perspicacitatea sa politică reușind să crească în statut și influență.

Așadar, după ce a dat naștere primului ei fiu, Mehmed, poziția Roxelanei în harem ar fi trebuit să fie sigură, iar ea și-ar fi putut dedica viața copilului, așa cum au făcut și alte concubine. Cu toate acestea, Roxelana a urmărit un obiectiv și mai înalt. Bucurându-se de favorurile sultanului și devenind soția acestuia, Roxelana a obținut titlul de Haseki Sultan câștigându-și libertatea, spre deosebire de alte concubine care ar fi trebuit să aștepte până la moartea sultanului pentru a fi eliberate. Această mișcare nu numai că i-a sporit puterea politică, dar i-a extins și resursele financiare.

Roxelana a adus schimbări semnificative în dinamica de gen de la palat. Și-a creat propria aripă feminină în Noul Palat, schimbând diviziunea tradițională dintre Vechiul Palat pentru femei și Noul Palat pentru bărbați. Această mișcare a permis femeilor să aibă un rol mai important în guvernul otoman și a facilitat implicarea lor în politică. Această schimbare, împreună cu sultanii mai slabi care i-au urmat lui Soliman, a dus la creșterea influenței femeilor în imperiu.

Având în vedere statutul și bogăția sa ridicată, Roxelana s-a angajat în activități filantropice. Și-a înființat propria fundație și moschee în Istanbul, asigurând sprijin femeilor din cartier, oferind educație, acces la apă, cantine pentru săraci și un loc sigur pentru rugăciune.

În plus, Roxelana s-a implicat în politică și în afacerile externe în perioada în care a fost consoartă. A servit drept consilier al lui Suleiman și s-a ocupat de corespondența cu diverse personalități din Europa, rolul ei devenind deosebit de important în timpul absențelor prelungite ale lui Soliman în campaniile militare. Se crede, de asemenea, că Roxelana a jucat un rol în execuția fiului lui Soliman, Mustafa.

Hürrem a murit la 15 aprilie 1558, la vârsta de 50 de ani, posibil din cauza unui cancer pulmonar (sau după ce ar fi fost otrăvită, conform altor surse), fiind înmormântată într-un mausoleu decorat cu faianță Iznik rafinată reprezentând grădina paradisului, ca omagiu adus personalității ei vesele și solare. Roxelana a fost prima soție a sultanului înmormântată în propriul mausoleu.

Suleiman a trăit până în 1566 și a fost succedat ca împărat otoman de Selim al II-lea.

În ceea ce privește aspectul ei fizic, Roxelana a fost descrisă în unele documente ca fiind nu doar frumoasă, dar extraordinar de frumoasă, alte surse, dimpotrivă, subliniindu-i trăsăturile obișnuite. Ambasadorul venețian, de exemplu, o caracterizase ca fiind „scundă, slabă și urâtă, dar, în același timp, manierată și ageră”.

De altfel, unele biografii spun că nu înfățișarea ei era cea care îl cucerise pe sultan, ci inteligența ei extraordinară și dispoziția veselă. Atunci când alte concubine erau triste și înlăcrimate, ea râdea în ciuda tuturor, iar atunci când Suleiman i-ar fi oferit un cadou după prima lor noapte, Roxelana a cerut mai degrabă acces la bibliotecă decât bijuterii.

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Roxelana

https://www.encyclopedia.com/women/encyclopedias-almanacs-transcripts-and-maps/roxelana-c-1504-1558

https://womenshistorynetwork.org/hurrem-sultan-as-the-first-haseki-of-the-ottoman-empire-by-zhara-adal/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Suleiman Magnificul, marele sultan al Imperiului Otoman care a schimbat lumea

Strâmtoarea Bosfor, pierdută de otomani după Primul Război Mondial

Turnul craniilor: Monument de importanță excepțională și mărturie a cruzimii Imperiului Otoman

5 cauze care au dus la căderea Imperiului Otoman