Rămășițele unei vaste așezări agricole veche de 7.000 de ani, găsite într-un „vid enorm” din Serbia

După ce au primit un pont, arheologii au descoperit și au cartografiat complet rămășițele unei vaste așezări agricole de acum 7.000 de ani.

Așezată în apropierea satului Jarkovac, din nordul Serbiei, așezarea neolitică acoperă aproximativ 13 hectare și este înconjurată de mai multe șanțuri, conform unui comunicat de presă de la Universitatea Kiel.

Chiar dacă cercetătorii erau conștienți de alte situri similare din regiune, rămășițele unei vaste așezări agricole de acum mii de ani au fost surprinzătoare.

„Am ajuns la sit doar datorită indiciului dat de un localnic care a spus că s-ar putea să fie ceva acolo și apoi am descoperit acest sit destul de mare în mijlocul pustietății”, a declarat Fynn Wilkes, co-liderul echipei și doctorand la Institutul de Arheologie Preistorică și Protoistorică al Universității Kiel din Germania.

Rămășițele unei vaste așezări agricole, descoperite într-un „vid” din Serbia

„Am descoperit această structură excepțională care era o așezare imensă pentru acea zonă și pentru acea perioadă de timp”, spune el pentru Live Science.

Datarea cu radiocarbon a materialelor din sol a relevat că situl datează din anii 5400-4400 î.Hr. și probabil a fost locuit de cultura Vinča, care a existat în Europa de Sud-Est în acea perioadă, conform comunicatului.

Acest grup a fost una dintre primele comunități agricole sedentare din regiune și ar fi cultivat și crescut capre, bovine și alte animale domestice, a spus Wilkes.

Cercetătorii au găsit resturile unui „număr mare” de case arse, precum și numeroase artefacte, care împreună au oferit o „idee clară despre structura sitului acum 7.000 de ani”, conform comunicatului. Aceste artefacte includeau vase și „piese fine de ceramică vopsită în roșu”, toate fiind găsite la nivelul suprafeței sitului, a spus Wilkes.

O descoperire foarte importantă

„Această descoperire este de o importanță deosebită, deoarece sunt cunoscute cu greu așezări neolitice mai mari în regiunea Banatului sârbesc”, a declarat Martin Furholt, liderul echipei și profesor de arheologie preistorică și socială la Institutul de Arheologie Preistorică și Protoistorică al Universității Kiel.

Cu toate acestea, cea mai mare surpriză pentru cercetători a fost că situl a rămas neobservat atât de mult timp.

„Vedem acest gol imens între așezările cunoscute care sunt situate mai aproape de râuri și munți, și apoi brusc ai acest vid imens în mijlocul câmpiilor. Acum putem dovedi că există ceva în mijloc”, a spus Wilkes.

Cercetătorii intenționează să efectueze săpături suplimentare pentru a obține o idee mai bună dacă existau conexiuni între acest sit și altele din regiune.

Vă recomandăm să citiți și:

O limbă veche de milenii, considerată a fi „un tezaur lingvistic”, ar putea dispărea

Locul în care Homo erectus a vânat și a măcelărit elefanți

Arheologii au scos la lumină un mormânt egiptean, vechi de 4.300 de ani, cu picturi murale uimitoare

Ce dezvăluie doi dinţi din Epoca Bronzului despre evoluția omului?