Frații Montgolfier, inventatorii balonului cu aer cald. Pionierii zborului cu echipaj uman
Încă din cele mai vechi timpuri, omenirea a visat să poată zbura. Mitologia greacă vorbește despre Dedalus, care a făcut aripi din ceară, iar Leonardo da Vinci a desenat modele de mașini zburătoare și a imaginat conceptul de elicopter în secolul al XV-lea. Cu toate acestea, abia în anii 1780 zborul uman a devenit realitate.
Frații Joseph-Michel și Jacques-Étienne Montgolfier (26 august 1740, Annonay, Franța – 26 iunie 1810, Balaruc-les-Bains; 6 ianuarie 1745, Annonay, Franța – 2 august 1799, în drum de la Lyon la Annonay), considerați a fi pionierii balonului cu aer cald, sunt cei care au efectuat primele zboruri „fără frânghie”.
În 1783, frații Montgolfier, împreună cu asociatul lor Pilâtre de Rozier, au construit și lansat cu succes primul balon cu aer cald cu echipaj uman din lume. Această invenție a marcat o etapă importantă în istoria aviației și a pus bazele viitoarelor progrese în domeniul aeronauticii. Inventarea balonului cu aer cald de către frații Montgolfier a reprezentat o evoluție crucială în înțelegerea aerodinamicii și în explorarea cerului. Frații Montgolfier sunt considerați, prin urmare, pionieri în domeniul aeronauticii, invenția balonului cu aer cald având un impact real asupra dezvoltării aviației. Cei doi sunt adesea celebrați ca inovatorii care au sfidat gravitația și au deschis noi posibilități pentru explorarea și transportul uman.
Joseph și Étienne, doi dintre cei 16 copii ai lui Pierre Montgolfier
Joseph și Étienne au fost doi dintre cei 16 copii ai lui Pierre Montgolfier, scrie Britannica.com, făcând parte din familia unor prosperi afaceriști ai vremii. Părinții lor dețineau o fabrică de hârtie în micul oraș Vidalon, în apropiere de Annonay, în sudul Franței, veniturile considerabile pe care le asigura această afacere făcând posibilă susținerea financiară de mai târziu a experiementelor revoluționare întreprinse de cei doi frați cu ambiții mărețe.
Dintre cei doi frați, se pare că Iosif a fost primul interest de aeronautică. În 1775, după ce a făcut singur o parașută, a sărit de pe acoperișul casei.
Mai târziu, s-a gândit să realizeze o mașinărie specială, atunci când a observat că rufele care se uscau deasupra unui foc formau întâmplător buzunare care se ridicau în aer. Joseph a făcut primele sale experimente definitive în noiembrie 1782, în timp ce locuia la Avignon. Mai târziu, a povestit despre această descoperire, dezvăluind că a avut o revelație când privea focul într-o seară în timp ce contempla una dintre marile probleme militare ale vremii – un asalt asupra fortăreței Gibraltar. Joseph s-a gândit la posibilitatea unui asalt aerian cu ajutorul trupelor ridicate de aceeași forță care ridica cenușa din foc. El credea că fumul în sine era partea plutitoare și conținea în el un gaz special, pe care l-a numit „gazul Montgolfier”, cu o proprietate specială pe care a numit-o lejeritate, motiv pentru care a preferat combustibilul care arde. (De fapt, aerul cald este cel care face ca baloanele să se ridice, dar eroarea nu a interferat cu realizările lor ulterioare.)
Montgolfierii au făcut prima demonstrație publică
Joseph a construit apoi o cameră în formă de cutie de 1×1×1,3 m, confecționată dintr-un lemn foarte subțire, acoperind părțile laterale și partea superioară cu o pânză ușoară de tafta. A mototolit câteva bucăți de hârtie cărora le-a dat foc, asta după ce le-a amplasat sub fundul cutiei. Aparatul s-a ridicat rapid de pe suportul său și s-a ciocnit de tavan.
Joseph, entuziasmat, i-a scris fratelui său: „Fă repede rost de o bucată de tafta și de sfoară, și vei vedea una dintre cele mai uimitoare priveliști din lume”.
La 4 iunie 1783, Montgolfierii au făcut prima demonstrație publică a acestei descoperiri în piața din Annonay. Aceștia au umplut balonul cu aer încălzit prin arderea paiului și a lânii sub deschiderea de la baza sacului. Balonul s-a ridicat în aer la aproximativ 1.000 de metri, menținându-se acolo timp de aproape 10 minute, după care a revenit la sol, aterizând la peste 2 km distanță față de locul din care fusese lansat.
Balonul cu aer cald al fraților Montgolfier
Două luni mai târziu, cei doi inventatori au repetat experimentul la Paris, apoi la Versailles, de data aceasta folosind un balon mai mare în care au amplasat trei pasageri: o oaie, un cocoș și o rață. „Balonul a plutit timp de aproximativ 8 minute și a aterizat în siguranță la aproximativ 2 mile (3,2 kilometri) de locul de lansare. Pentru că animalele au supraviețuit, regele a permis și zborul cu oamenii. Astfel că la 21 noiembrie 1783 a avut loc primul zbor cu echipaj uman nelegat la bordul unui balon Montgolfier, avându-i ca pasageri pe marchizul francez Jean – Francois Pilatre de Rozier și François Laurent, marchiz de Arlandes. Balonul a survolat Parisul pe o distanță de 9 kilometri în aproximativ 25 de minute” (britannica.com)
Zborul a început de pe terenul castelului de la Muette, în apropiere de parcul Bois de Boulogne, la periferia vestică a Parisului, iar după 25 de minute, balonul a aterizat între morile de vânt, în afara bastioanelor orașului, pe Butte-aux-Cailles.
Balonul cu aer cald al fraților Montgolfier a utilizat principiul flotabilității, umplând balonul cu aer cald pentru a crea o forță ascendentă. Această invenție a deschis calea pentru viitoarele progrese în domeniul aviației și a pus bazele dezvoltării transportului aerian modern.
Subiect de dezbatere între istorici și entuziaști
De altfel, prima mașină zburătoare de succes a fost un subiect de dezbatere între istorici și entuziaști. În timp ce mulți cred că balonul cu aer cald al fraților Montgolfier a fost cel care a marcat începutul zborului uman, unii susțin că ar fi putut fi un ornithopter – o mașină zburătoare asemănătoare unui planor cu aripi care bat.
În 1781, arhitectul german Karl Friedrich Meerwein ar fi reușit să se ridice de la sol cu un ornithopter, potrivit unor înregistrări totuși neclare. Cu toate acestea, indiferent dacă informațiile sunt exacte sau nu, mașina zburătoare a lui Meerwein nu a devenit niciodată un mijloc de transport viabil, iar frații Montgolfier au fost cei care au plimbat „prin cer” primii oameni, în 1783.
Experimentul lui Karl Friedrich Meerwein, inventator și inginer german, a avut loc în 1781, când se crede că s-ar fi ridicat de la sol cu ajutorul unui dispozitiv asemănător unui ornitoper. Acest experiment, dacă este adevărat, precede realizările fraților Montgolfier în domeniul aviației. (Ornitoperul este un tip de aeronavă care zboară prin baterea aripilor, imitând zborul păsărilor. Iar presupusul experiment al lui Karl Friedrich Meerwein din 1781 ar reprezenta una dintre primele încercări de realizare a zborului cu echipaj uman prin mijloace mecanice.)
Dar și mai devreme, în 1709, Bartolomeu Lourenço de Gusmão, un preot brazilian, a efectuat experimente cu baloane mici cu aer cald. În 1709, acesta a lansat un mic balon în prezența regelui portughez la palatul regal, dar pare că familia Montgolfier nu era la curent cu munca lui Lourenço și i-a depășit rapid realizările.
Invenția fraților Montgolfier, Joseph-Michel și Jacques-Etienne, a captivat imaginația publicului și s-a răspândit rapid în întreaga Europă, balonul cu aer cald devenind o formă populară de divertisment și un simbol al progresului științific.
Frații Montgolfier, premiați de Academia Franceză de Științe
Frații Montgolfier au fost premiați de Academia Franceză de Științe pentru realizarea lor. Ulterior, au publicat cărți despre aeronautică și au continuat să desfășoare activități importante în alte domenii științifice.
Ce au mai inventat frații Montgolfier? Un procedeu de fabricare a hârtiei transparente cu aspect de velină, reproducând tehnica englezilor, urmată de fabricanții de hârtie Johannot și Réveillon. În 1796, Joseph Michel Montgolfier a inventat primul berbec hidraulic cu acțiune automată, o pompă utilizată pentru ridicarea apei necesare la moara sa de hârtie din Voiron.
Ambii frați au fost francmasoni în loja Les Neuf Soeurs din Paris, una dintre cele mai influente loje masonice din Franța în secolul al XVIII-lea, atrăgând membri din diverse cercuri intelectuale și sociale.
Etienne de Montgolfier, cel mai tânăr dintre cei doi frați, a decedat în mod tragic în 1799, în timp ce călătorea de la Lyon la Annonay. Circumstanțele exacte ale morții sale nu sunt foarte bine documentate. Joseph-Michel de Montgolfier, fratele mai mare, a murit la Balaruc-les-Bains în 1810.
Compania Montgolfier din Annonay există încă sub numele de Canson. Aceasta produce hârtii de artă, hârtii de desen școlar și hârtii digitale de artă și fotografie vândute în peste 150 de țări.
În 1983, frații Montgolfier au fost incluși în International Air & Space Hall of Fame la San Diego Air & Space Museum.
Surse:
https://www.britannica.com/biography/Montgolfier-brothers
https://www.history.com/this-day-in-history/men-fly-over-paris
Vă mai recomandăm să citiți și:
Un veteran NASA a inventat un propulsor care sfidează legile fizicii