O nouă cercetare a descoperit că oamenii din perioada preistorică extrăgeau silex pentru a fabrica arme de vânătoare și sacrificare a elefanților cu până la 2 milioane de ani în urmă în ceea ce este acum regiunea Galileei Superioare a Israelului. Ce au mai dezvăluit carierele antice din Israel?
Studiul răspunde la întrebări vechi despre motivul pentru care existau carierele antice din Israel și a descoperit că acestea erau situate în apropierea surselor de apă probabil folosite de turmele de elefanți aflate în migrație.
Autorii studiului propun că Homo erectus, un strămoș timpuriu al oamenilor moderni care a trăit acum aproximativ 1,89 milioane de ani și până la 110.000 de ani în urmă, extrăgeau silex din locurile respective pentru a face unelte pentru vânătoare și sacrificare a elefanților până acum aproximativ 500.000 de ani, în perioada Paleolitică (Epoca Veche a Pietrei).
„Un elefant consumă în medie 400 de litri de apă pe zi, iar din această cauză are căi de mișcare fixe. Acestea sunt animale care se bazează pe o aprovizionare zilnică cu apă și, prin urmare, pe surse de apă: malurile lacurilor, râurilor și ale pâraielor”, a declarat coautorul studiului Meir Finkel, arheolog la Universitatea din Tel Aviv (Israel).
Autorii au studiat rutele de migrație antice ale elefanților, sugerate de studii anterioare care au luat în considerare peisajul și oasele fosilizate, și au constatat că acestea corespundeau îndeaproape siturilor de cariere antice din regiunea Galileei Superioare, conform studiului publicat în jurnalul Archaeologies.
Carierile se află la o distanță de mers pe jos de principalele situri paleolitice de la Gesher Benot Ya’aqov și Ma’ayan Baruch, în Valea Hula, între Marea Galileei și granițele Israelului cu Siria și Liban.
Autorii studiului au remarcat că vânătorii preistorici de elefanți păreau să considere că silexul din anumite aflorimente era mai potrivit pentru vânarea prăzii lor. Oamenii din epoca preistorică chiar lăsau ofrande la aceste aflorimente stâncoase, în timp ce lăsau neatinse aflorimentele învecinate, notează Live Science.
„Vânătorii-culegători îi atribuie o importanță mare sursei de piatră, carierei în sine, conferindu-i putere și sacralitate, și, prin urmare, și cult religios”, a spus coautorul Ran Barkai, profesor de arheologie la Universitatea din Tel Aviv.
Barkai și colegii săi au studiat extragerea silexului și siturile de fabricare a uneltelor din regiunea Galileei Superioare timp de aproape 20 de ani. Studiile anterioare arătaseră că elefanții erau principala sursă de hrană în regiune pentru Homo erectus, prin compararea locațiilor siturilor umane antice cu rutele de migrație ale elefanților antici.
„În multe cazuri, descoperim situri de vânătoare și prelucrare (sacrificare) a elefanților la ‘treceri necesare’ unde un râu sau un pârâu trece printr-un defileu abrupt de munte sau când un drum aflat de-a lungul malului lacului este limitat la spațiul dintre mal și un lanț muntos”, a spus Finkel.
Deoarece era greu să se păstreze un cadavru de elefant, mai ales cu animale prădătoare în apropiere, oamenii preistorici nu ar fi avut mult timp să sacrifice un elefant mort. „Prin urmare, era imperativ să pregătească uneltele de tăiat potrivite în cantități mari în avans și în apropiere”, a adăugat Finkel.
Pentru a-și susține teoria, cercetătorii și-au aplicat descoperirile și la cele ale unor situri paleolitice timpurii din Asia, Europa și Africa unde elefanții și mamuții erau vânați; și la situri ulterioare unde alte animale, cum ar fi hipopotamii, cămilele și caii, erau prada.
„Se pare că ‘sfânta treime’ paleolitică (apă, animalele care erau pradă și piatra potrivită) este valabilă universal: oriunde era apă, erau elefanți, iar oriunde erau elefanți, oamenii trebuiau să găsească aflorimente stâncoase potrivite pentru a extrage piatră și a face unelte”, a spus Barkai.
„Era tradiție: timp de sute de mii de ani, elefanții rătăceau pe aceeași rută, în timp ce oamenii produceau unelte de piatră în apropiere”, a spus el.
Recipientele neobișnuite în care romanii țineau narcotice
Neanderthalienii și oamenii trăiau cot la cot în nordul Europei în urmă cu 45.000 de ani
O mască de jad veche de 1.700 de ani a fost recuperată dintr-o piramidă mayașă
O nouă specie de pterozaur din Jurasic, descoperită pe Insula Skye din Scoția